Contrar credinței populare, impactul psihologic al distanțării sociale și al măsurilor de carantinare afectează indivizii introvertiți în mai mare măsură decât omologii lor extraverți, potrivit noilor cercetări publicate în Frontiers in Psychology și citate de PsyPost.
Studiul sugerează că dispozițiile personalității pot juca un rol important în modul în care oamenii fac față pandemiei COVID-19 și măsurilor de izolare.
Maryann Wei, doctorandă la Universitatea din Wollongong, Australia, este autoarea studiului. Ea spune că a fost motivată să realizeze acest studiu mai ales de toate credințele populare de pe rețele de socializare conform cărora carantina ar fi „un rai pentru introverți”.
Pentru eșantionul studiului, Wei a folosit forumul de socializare online Reddit pentru a recruta 114 persoane din întreaga lume. Majoritatea acestor indivizi provin din Statele Unite. Restul sunt din Regatul Unit, Canada, Australia și Germania.
Introversiunea a fost măsurată cu un chestionar în care participanții au fost rugați să indice dacă li se aplicat 18 afirmații. De exemplu, „Poți de obicei să îți dai frâu liber și să te distrezi la o petrecere?” și „Sunteți înclinați să țineți minte în vederea participării ocaziile sociale?” Participanții au finalizat, de asemenea, diferite evaluări psihologice pentru a măsura impactul psihologic al modificărilor rezultate din pandemia COVID-19.
Wei a constatat că cei care au fost mai introvertiți au avut tendința de a raporta simptome depresive crescute și anxietate în urma implementării măsurilor de distanțare socială și blocare COVID-19, comparativ cu cei care au fost mai puțin introvertiți. Dintre locuitorii Statelor Unite, o introversiune mai mare a prezis, de asemenea, niveluri mai ridicate de singurătate.
„Introverții pot fi mai puțin vocali în privința măsurilor de carantinare, nu neapărat în virtutea faptului că se bucură de distanță față de alte persoane, ci în virtutea tendinței de a se retrage atunci când se confruntă cu probleme de sănătate mintală ”, a declarat Wei pentru PsyPost.
Deși cercetarea a fost testată pentru mai multe variabile confundate (vârstă, sex, condiții de viață etc.), Wei recunoaște că studiul ei are și limitări. Ea consideră că eșantionul a fost predominant din Statele Unite, deci nereprezentativ pentru mai multe zone de pe glob.
