Dintre cele patru mari categorii de vaccinuri dezvoltate împotriva maladiei COVID-19, cea utilizată de grupul american Pfizer, care a anunţat luni că vaccinul său are o eficienţă de peste 90%, nu a fost niciodată testată. Ea se bazează pe o tehnologie nouă, denumită ARN mesager, informează AFP.
Toate vaccinurile au același scop: să ne învățăm sistemul imunitar să recunoască coronavirusul, să-i ridice apărarea într-un mod preventiv, pentru a neutraliza virusul real dacă ar fi să ne infecteze.
Vaccinurile convenționale pot fi făcute din virusuri inactivate (poliomielită, gripă), atenuate (rujeolă, febră galbenă) sau doar proteine numite antigene (hepatita B).
Dar, în cazul Pfizer și al partenerului său german BioNTech, sau Moderna, care utilizează aceeași tehnică, dar nu a anunțat încă niciun rezultat, șiruri de instrucțiuni genetice numite ARN mesager sunt injectate în organism, adică molecula care spune celulelor noastre ce trebuie să facă. Fiecare celulă este o mini-fabrică de proteine, conform instrucțiunilor genetice conținute în nucleul său.
ARN mesager al vaccinului este introdus și preia controlul asupra acestei mașini pentru a produce un antigen specific al coronavirusului: „spinul” coronavirusului, vârful său atât de recunoscut, care se află la suprafața sa și îi permite să se atașeze la celulele umane pentru a le pătrunde.
Acest vârf, inofensiv în sine, va fi apoi detectat de sistemul imunitar care va produce anticorpi, iar acești anticorpi vor rămâne în gardă, sperăm, pentru o lungă perioadă de timp.
Odată ce materialul genetic este injectat, „celulele aflate la locul injecției vor începe să producă, într-o manieră tranzitorie, una dintre proteinele virusului, în acest caz proteina S, proteina spike”, a explicat pentru AFP Christophe D’Enfert, director științific al Institutului Pasteur.
Avantajul acestei metode constă în faptul că nu mai este nevoie să se cultive un agent patogen în laborator, deoarece organismul însuşi îndeplineşte această sarcină. Acesta este şi motivul pentru care astfel de vaccinuri pot fi dezvoltate mult mai rapid. Nu mai este nevoie de celule prelevate din ouă de găină (ca în cazul vaccinurilor antigripale) pentru a fabrica acest vaccin.
„Vaccinurile ARN au particularitatea interesantă de a putea fi produse foarte uşor şi în cantităţi foarte mari”, a rezumat Daniel Floret, vicepreşedintele Comisiei tehnice de vaccinare din cadrul Înaltei Autorităţi pentru Sănătate din Franţa.
Rețineți că nu este posibil ca ARN să se integreze într-un genom uman, alcătuit din ADN. „ARN-ul, pentru a se putea integra în genom, trebuie să fie ceea ce se numește revers transcris [în ADN] – spunem retrotranscris – și asta nu se întâmplă spontan în celule. ”, explică Christophe D’Enfert.
În ceea ce privește proteina coronavirus, „nu va fi produsă tot timpul, se va opri” deoarece, la fel ca în cazul oricărui vaccin, sistemul imunitar va distruge celulele care produc proteina virală. „Prin urmare, procesul se va termina de la sine”, explică Bruno Pitard (Inserm / Universitatea din Nantes), în fruntea unui start-up care lucrează la acest tip de vaccin.
Până în prezent, nu a fost aprobat niciun vaccin ADN sau ARN pentru oameni. Pe de altă parte, există vaccinuri ADN pentru uz veterinar: cai, câini, somon, scrie AFP.
