Scientologia. O biserică? O fabrică de bani? O pseudo-știință? Un cult? Scientologia este cultul religios despre care probabil nu ai auzit, care încă există și face bani frumoși de pe urma ”credincioșilor” ei.
Scientologia este greu de definit, așa că o putem considera atât o pseudo-știință și un cult, cât și o religie cu propria biserică care nu are chiar cele mai morale principii.
Scientologia are de toate. Are o psihoterapie (dianetica), are o biserică (biserica scientologică), mai multe centre de comandă în Florida și California, învățături specifice și cel mai important, un soi de părinte al cultului venerat și astăzi, Lafayette Ronald Hubbard.
Pentru a putea să înțelegi cum a reușit să supraviețuiască scientologia până azi, trebuie să începi exact de la geneză, adică de întemeierea ei de către Ronald Hubbard.
Ronald Hubbard și dianetica
Lafayette Ronald Hubbard (1911-1986) este părintele scientologiei. El nu și-a terminat niciodată studiile superioare de la Universitatea George Washington și admite că a luptat în Al Doilea Război Mondial, cu toate că datele stabilesc clar că nu a văzut niciodată pe viu vreun obuz sau tranșeu.
După mai multe încercări ca scriitor, Hubbard și-a început ascensiunea în 1950, când publică cartea „Dianetics, The Evolution of a Science”. Acest eveniment este considerat nașterea scientologiei.
Dianetica a fost conceptualizată inițial drept o nouă metodă de psihoterapie. Hubbard a definit-o pe aceasta drept „o tehnică de vindecare spirituală” sau „știință organizată a gândirii”. Dianetica urmărește să elibereze individul de amintirile traumatice prin expunere sistematică la acestea, o abordare ce exista dinainte în psihologie.
Scientologii au avut o abordare reducționistă asupra bolii. Considerau că bolile provin din conflictele vieții, unele chiar prenatale.
Dianetica a fost și este ridicol de scumpă. Ea nu are niciun fundament științific și promite că te va elibera de toate conflictele tale inconștiente. Hubbard era de altfel și foarte supărat pe psihiatrie. În concepția lui, psihiatrii dădeau doar niște pastile, fără să lucreze concret cu psihicul omului și trăirile sale. Dianetica promitea să schimbe asta la un preț pe măsură.
De la început, Hubbard a fost criticat dur de specialiști. Morris Fishbein, editorul revistei „Journal of the American Medical Association”, spunea la acea vreme că „dianetica nu este susținută de știință și nu merită să fie abordată”.
Firesc, în 1951, New Jersey Board of Medical Examiners a dat în judecată fundația Hubbard Dianetic Research deoarece aceasta preda medicină fără licență, astfel fundația a dat faliment.
A fost un prim eșec pentru Hubbard, care nu s-a lăsat înfrânt. În 1952, Hubbard a publicat o carte numita „Scientology, a religious philosophy”, iar în 1953, scientologia a devenit o religie.
A căpătat repede amploare, iar prima biserică a scientologiei a fost înființată în California. Scientologia s-a răspândit rapid și a câștigat adepți în toate colțurile lumii.
Povestea lui Hubbard ia sfârșit în 1986, când părintele scientologiei moare. Interesant este că în urma autopsiei, legiștii au găsit urme de antidepresive, pastile pe care scientologii le considerau interzise, ei vindecându-se doar prin dianetică.
E-meter, o alternativă mai proastă a poligrafului
Ronald Hubbard nu s-a lăsat și chiar și-a dorit să creeze o nouă ramură a științei. Pentru a face asta, avea nevoie de un element care să măsoare obiectiv schimbările corporale ce au loc secundă de secundă înăuntrul nostru.
Așa a luat naștere E-meter, un aparat asemănător cu poligraful ce măsura schimbările ce au loc pe suprafața pielii. Niciun studiu nu a testat eficiența acestui aparat și scientologii l-au folosit ca și cum ar fi ceva de efect. În fapt, comunitatea științifică nu l-a băgat niciodată în seamă pe Hubbard și pe teoriile lui și pe undeva este de la sine înțeles de ce.
E-meter-ul a fost ”păcălit” de mulți membrii scientologi care s-au confesat de-a lungul timpului, dar aparatul este încă folosit și în zilele noastre. Este invenția rușilor de la sfârșit de secol XIX și Hubbard s-a lăudat mereu că el l-ar fi creat când de fapt, el doar a lucrat cu principalul artizan al invenției, Volney Mathinson.
Aparatul, ca și dianetica, sunt foarte scumpe. De multe ori, nici măcar nu este folosit pentru că scientologii percep taxe de ordinul sutelor de mii de dolari doar pe câteva ședințe de dianetică fără E-meter.
Cum este să fii membru?
În anul 2011, revista Rolling Stones publica un studiu de caz extrem de interesant realizat de Janet Reitman, care timp de 9 luni, a studiat acest cult.
S-a întâlnit cu oficiali de prim rang, cu simpli membrii sau foști membrii. Membrii actuali consideră că scientologia pur și simplu funcționează și că ”le-a spus mai multe despre ei înșiși”.
În cărțile de specialitate publicate acum peste 30 de ani, foști scientologi reclamau tratamente inumane din partea conducerii (membrii legați, ținuți în cuști). Scientologia are și o divizie specială ce se ocupă cu ideologizarea membrilor, numită Echipa de Reabilitare (The Rehabilitation Task Force).
Pentru cei care nu se conformau cu principiile organizației, Echipa de Reabilitare folosea metode precum: restrângeri puternice în toate sferele, tratamente fizice degradante, degradare socială, forțarea expunerii unor confesiuni proprii și un intens proces de ideologizare, după cum arată studiile de specialitate.
Să ieși din organizație este cu atât mai greu, mai ales că mulți dintre membrii au toată familia în acest cult. Odată excomunicat, membrii familiei și ceilalți scientologi nu mai pot menține niciun fel de legătură cu tine.
Mulți nu ies din cult și pentru că acest proces este laborios și presupune ca Echipa de Reabilitare să te facă să uiți aproape tot despre scientologie pentru a nu destăinui anumite secrete.
Principiile cultului – homosexualitatea interzisă
Până la moartea lui Hubbard, acesta a lăsat un set de principii către propria lui religie. Principiile sunt fără vreun temei și sunt mai mult o oglindă a propriilor lui concepții.
De exemplu, homosexualitatea este interzisă. Hubbard vedea homosexualitatea ca pe o boală ce își avea rădăcinile în experiențele timpurii sau chiar prenatale. Este viziunea lui reducționistă asupra bolii pe care a cultivat-o cât a predicat în propria religie.
Un alt principiu este că nimeni din cult nu putea să pună la îndoială învățăturile lui.
O altă politică a cultului era Atacă atacatorul” (”Attack the attacker”). De-a lungul timpului, criticii scientologiei au fost dați în judecată și persecutați. Cultul nu s-a remarcat prin elemente de ordin criminal, ei rezumându-se la o gamă largă de procese intentate criticilor.
Pe de altă parte, scientologia nu putea fi dată în judecată de membrii ei pentru că ei semnau periodic acte prin care se angajau că ceea ce li se întâmplă este dorința lor și nu sunt obligați în niciun fel.
Pe lângă asta, existau chestionare în mai multe perioade. Dacă voiau să intre în cult, membrilor li se puneau întrebări de genul: Ai întreținut relații sexuale cu un membru de același sex? Ai pus vreodată la îndoială cuvântul lui Hubbard?
Vedete de la Hollywood și controverse marcante ale cultului
În 1978, un număr mare de scientologi, printre care și soția lui Hubbard, au fost condamnați pentru ceea ce atunci a fost cel mai mare act de spionaj din istoria Statelor Unite. Scientologii au ascultat conversații ale procurorilor federali și ai altor înalți membrii din sistemul judiciar american.
În urma acestei controverse uriașe, Hubbard a plecat pe mare cu toată flota sa. Acolo a înființat Sea Org (Sea Organization – Organizația de pe mare), cea mai riguroasă divizie scientologică. Membrii aveau grijă de marile vedete înrolate în cult și erau cei mai îndoctrinați membrii.
Pentru că tot vorbim de vedete, este bine cunoscut că cântărețul John Travolta și actorul Tom Cruise sunt scientologi declarați.
La sfârșitul lui 2018, Tom Cruise chiar a fost implicat într-un scandal, fiind acuzat că a bătut un membru al cultului, la ordinul conducătorului David Miscavige.
Controversele s-au ținut mereu lanț de această religie. Periodic, membrii renunță la cult și divulgă informații despre religie ținute ani la rândul ascunse de publicul larg.
În 1995, în presă a ajuns filozofia despre geneză a lui Hubbard. Experții spun că s-a inspirat din geneza creștină, așa reușind să atragă mai mulți adepți. Practic, el susținea că un lord intergalactic numit Xenu a împrăștiat ”thetanul”, adică sufletele oamenilor pe Pământ și le-a implantat cu idei greșite. De aici vine concepția scientologică că oamenii vin cu anumite conflicte preexistente. Pentru a se ”curăța” de acestea, oamenii au nevoie de scientologie.
Prezentul și pofta de bani
După moartea lui Hubbard în 1986, la vârsta de 74 de ani, conducerea bisericii a fost preluată de către David Miscavige. Acesta nu a avut niciodată un interes sporit pentru religie, gândindu-se mai mult cum să facă ca organizația să vândă și să prospere.
În 1993, scientologia a fost oficial recunoscută ca religie în SUA și profitându-se de larga libertate religioasă, a fost scutită de plata impozitului. Alte țări nu au acceptat așa ușor scientologia. În Germania, membrii scientologi nu pot ocupa funcții publice.
În prezent, principalele centre de comandă se află în California și Florida. În California este centrul principal de control, ”Gold Base”. Aici vin majoritatea vedetelor de la Hollywood de care au grijă cei din Sea Org. Centrul de control internațional este în Clearwater, Florida, în clădirea unui fost hotel.
Potrivit site-ului oficial al Bisericii Scientologice, există în ziua de azi peste 11.000 de biserici, misiuni și grupuri în 184 de țări, iar mișcarea întâmpină peste 4.4 milioane de membrii noi în fiecare an. Însă, mulți sociologi și observatori externi afirmă faptul că numărul real de practicanți ar putea fi mult mai mic.
Scientologia, pseudo-știință tipic americană
Scientologia, după cum am prezentat, nu are niciun fel de bază științifică. Greu de definit, este un cult religios ce folosește practici ce se vor a fi obiective și științifice, reușind mai mult să se afunde în propria-i minciună.
Cultul câștigă bani frumoși de pe urma unor oameni nevinovați care de multe ori, se află într-un punct vulnerabil al vieții și caută un sprijin și un sentiment de apartenență.
Este și motivul pentru care comunitatea științifică s-a dezis de multe ori de cercetări în această sferă iar presa a criticat fără echivoc practicile cultului.
Scientologia s-a dezvoltat atât de mult, mai ales în SUA, profitând de un curent în creștere al libertății religioase. Numai că libertatea religioasă are și repercursiuni dramatice. Familii dezbinate și oameni îndoctrinați care ar face orice pentru câștigul celor aflați la conducere sunt doar câteva dintre non-valorile promovate de cult.
Dacă nu am reușit nici până la final să dăm o definiție coerentă asupra scientologiei, este clar cât de misterios și ambiguu rămâne subiectul. Cert este că astfel de culte au dovedit de-a lungul timpului că pot atenta la bunăstarea și cursul vieții unor oameni neimplicați, iar episoadele de violență nu sunt singulare între membrii, așa că astfel de culte trebuie privite într-o manieră critică.
