A sacrificat sesiunea pentru aurul de la Naționale
Bianca a fost regina Campionatelor Naționale U19 la tenis de masă, cu trei titluri și un argint
Sala Polivalentă din București a găzduit Campionatul Național de tenis de masă Under-19, un turneu maraton de cinci zile care a adus la masă nu doar tactică și execuții spectaculoase, ci și povești de viață impresionante. Dincolo de zecile de medalii puse în joc, competiția a dezvăluit o generație de tineri remarcabili, capabili să jongleze cu rigorile sportului de mare performanță și presiunea examenelor școlare.
De la restanțe asumate la facultate și examene de Bacalaureat luate cu brio, până la trollerul cu mascote norocoase și plecări de acasă la doar 15 ani, iată cine sunt fetele și băieții care scriu istorie pentru România la fileu.
Bianca Mei-Roșu: Aur pe bandă rulantă și restanțe asumate la facultate
Marea câștigătoare a probei de simplu feminin, Bianca Mei-Roșu, a demonstrat încă o dată de ce este considerată una dintre cele mai valoroase jucătoare ale generației sale. Constănțeanca a transformat câștigarea medaliilor într-o adevărată rutină anuală, chiar dacă prețul plătit a însemnat o accidentare la genunchi în plin concurs și amânarea examenelor de la facultate.
„Cred că am format o tradiție de acum 3 ani, pentru că de acum 3 ani în fiecare an am obținut 4 medalii de aur. Anul acesta am obținut 3 medalii de aur și o medalie de argint. Și cred că este un rezultat foarte bun înainte de perioada încărcată ce va urma. Eu pun suflet la fiecare probă. Într-adevăr, la proba individuală, cred că este cea mai importantă, pentru că ți-o dedici ție și știi cât ai muncit”, mărturisește Bianca Mei-Roșu.
În spatele zâmbetului de pe cea mai înaltă treaptă a podiumului se ascunde însă realitatea din viața de student: „Tocmai aici mi-a început sesiunea și nu pot să mă aflu în sesiune, dar am vorbit cu profesorii și mă înțeleg, le mulțumesc foarte mult și voi da la restanță”.
După o competiție epuizantă, Bianca visează la puțină liniște pe litoralul natal: „ Cred că aș vrea să mă odihnesc un pic pentru că am suferit și o accidentare în mijlocul competiției la genunchi și cred că o să mă liniștesc, o să am timpul meu. Aș vrea să prind un pic de soare. Îmi place foarte mult și mă invidiază cam toți colegii care nu sunt din Constanța. Vara perfectă pentru mine? Cu soare, muzică, relax, să fie cea mai relaxantă vară… Și cu multe medalii, desigur”.
Alesia Sferlea: De la Bacalaureat direct în finală, cu gândul la Jocurile Olimpice
Vicecampioana de la simplu, Alesia Sferlea, a oferit una dintre cele mai frumoase lecții de ambiție ale turneului. Sportiva din Arad a ajuns la București fără un volum uriaș de antrenament în ultimele săptămâni, din cauza celui mai important examen de până acum: Bacalaureatul.
„Mă simt foarte bine, mă bucur pentru această experiență. Nu m-am antrenat foarte mult înainte de această competiție, deoarece am avut un examen foarte important, Bacalaureatul. Mă bucur că am trecut cu brio și examenul și acest concurs. Emoțiile au fost diferite, fiecare a fost greu în felul lui. Nu pot să spun că a fost o relaxare concursul, deoarece aveam un obiectiv, să ajung în finală și chiar să câștig. Dar, de data aceasta, finala a fost în favoarea Biancăi. A fost un meci frumos și mă bucur de rezultat”, spune cu fair-play Alesia Sferlea.
Alesia este o jucătoare extrem de expansivă pe teren, un contrast puternic cu liniștea pe care o caută înainte de meciuri: „La antrenament mă focusez doar pe antrenament, dar aici pentru a-mi da un vibe și a mă încuraja, strig. Altfel nu pot juca. Înainte de meciurile importante, mă pun într-un colț și îmi pun căștile în urechi, ascultând muzică. Acest lucru mă relaxează”.
Ea s-a apucat de tenis de masă la doar 5 ani și jumătate, datorită tatălui ei: „El mi-a pus și prima dată paleta în mână. L-am învins după câtva timp, după ce am început să progresez și să prind niște experiență”. După liceu, Alesia va urma Facultatea de Educație Fizică și Sport, dorindu-și să devină antrenoare pentru copii, dar marele ei vis rămâne cel de sub tricolor: „Desigur, visez să ajung să fiu medaliată la Campionatele Mondiale și Europene de seniori și dacă aș putea să ajung la Jocurile Olimpice, aș fi foarte mândră de mine”.
Robert Podar: Puștiul care a plecat de la Bistrița la București la 15 ani pentru un vis
La masculin, marea surpriză a probei de simplu a fost Robert Podar, jucătorul legitimat la Rapid București, care a reușit să îl învingă în finală pe principalul favorit al turneului. Elev în clasa a XI-a, Robert știe foarte bine ce înseamnă sacrificiul total în numele pasiunii.
„Este un sentiment frumos. Mă bucur foarte mult pentru rezultatul de astăzi. Cu siguranță este un rezultat foarte bun pentru mine și pentru palmaresul meu. A fost un meci foarte greu împotriva principalului favorit. Bineînțeles, este un jucător foarte valoros. Mă bucur că am putut să mă impun astăzi. Am intrat la masă cu gândul că este o finală și trebuie să fie abordată ca atare. Am dat tot ce am putut și eu zic că a ieșit destul de bine”, declară Robert Podar.
Fiu de antrenor, Robert a primit paleta în mână la vârsta de 8 ani: „Tatăl meu este antrenor. El mi-a pus paleta în mână la vârsta aceea. Am avut și eu o dorință înspre tenis de masă. Adică nu a fost doar el. El doar mi-a deschis ușa și eu am intrat. L-am învins prima oară la vârsta de 15 ani. A fost ciudat. Credeam că va dura mai mult până să reușesc acest lucru”, povestește, cu mândrie, Robert.
Tot la 15 ani a venit și propunerea de la Rapid, urmată de decizia grea de a pleca de acasă, de la Bistrița, la București: „M-am simțit apreciat și chiar le mulțumesc pentru oportunitatea asta… Vreau să cred că pentru mine a fost mai ușor decât ar fi trebuit să fie. Mi-am lăsat prietenii, pe mama și absolut tot ce aveam acolo, la Bistrița. Dar aveam un vis și eram dispus să fac orice pentru el. Îmi simt chemarea în tenis de masă foarte mult. Și cu siguranță voi continua pe acest drum. Antrenor? Da. La un moment dat. Cred că ar fi frumos să lucrez și cu tata, dar vedem ce rezervă viitorul”.
Robert Istrate: Trei medalii de aur și superstiția dulce de la micul dejun
Deși a pierdut finala de simplu în fața partenerului său de la dublu, Robert Istrate (principalul favorit) a oferit o dovadă uriașă de maturitate și sportivitate. Bilanțul lui final este impresionant: trei medalii de aur și una de argint.
„Sunt deopotrivă foarte bucuros, aș putea spune, având în vedere rezultatele obținute aici. Am fost favoritul 1 la 3 probe din 4 și iată că mă întorc cu 3 medalii de aur și un argint. O finală pe care cred că el merita să o câștige. Îl felicit pentru jocul prestat astăzi. Au fost 5-6 zile foarte dificile de stat foarte mult în sală, foarte obositoare, cu foarte multe meciuri la toate probele. Și de asta pot spune că sunt foarte mulțumit de mine”, declară Robert Istrate.
Dintre toate medaliile, una are o însemnătate aparte: „Cea de la individual este foarte importantă, știm cu toții că simplul e proba adevărului. Însă am reușit cu Bianca Mei-Roșu la mixt să ne apărăm titlurile de anul trecut și de acum 2 ani, deci cred că aceea m-a bucurat cel mai mult, îmi doream foarte mult să reușim să-l apărăm, mai ales că este ultimul an pentru Bianca la juniori și aș fi vrut să încheie junioratul cu un titlu la dublu mixt la naționale”.
Pe culoarele Polivalentei, Robert a atras atenția deoarece se plimba mereu cu un troller după el. Tânărul a explicat, amuzat, misterul: „Este trollerul meu cu care vin la sală, mai ales că a fost destul de cald aici, am transpirat foarte mult, deci știam că voi avea nevoie de multe tricouri de schimb, de băuturi izotonice, mai multă apă, am desigur husa de paletă… am avut două prosoape de data aceasta. Și mascotele mele norocoase, pe care le am mereu la orice ghiozdan sau troller”.
Întrebat despre micul dejun dinaintea finalelor, Robert a dezvăluit un detaliu savuros din rutina sa: „Astăzi am mâncat omletă dimineață, ieri, spre exemplu, am mâncat cereale cu lapte. Cred că mă simt mai bine după cereale cu lapte, pentru că dulcele îmi place mai mult, deci aș spune că cerealele cu lapte sunt preferatele mele. Îmi dau așa o stare de bine”.
Pentru acești patru tineri remarcabili, duminica a fost singura zi de relaxare. De luni, antrenamentele se reiau în forță. Îi așteaptă Campionatele Europene U19 sau U21, unde vor lăsa din nou în urmă oboseala, examenele și dorul de casă pentru a juca, cu paleta în mână, sub culorile României.