În Transilvania nu exista niciun muzeu interactiv de științe, până când Ioana Borșan, o tânără din Brașov, s-a decis să deschidă primul muzeu al experimentelor științifice, în care vizitatorii pot interacționa cu fiecare dintre exponate. Muzeul este menit să suplinească lipsa de experimente din curriculum-ul materiilor predate la școală, dar și să satisfacă mințile curioase, indiferent de vârstă.
În Romania nu mai exista decât un singur astfel de muzeu, Casa Experimentelor din București. Însă nu este ușor să deschizi un muzeu similar într-un oraș mult mai mic, cu o viață culturală mult mai slab dezvoltată.
La doar 23 de ani, Ioana a învățat să facă tot: de la design-ul exponatelor, la obținerea fondurilor europene. De la strategii de marketing, la a fi ghid în propriul muzeu. Ioana ne-a explicat de ce este nevoie de un astfel de muzeu, cum a fost pus pe picioare și cum rezistă acum afacerea ei, deschisă chiar înainte de pandemie.
Ioana Borșan este absolventă a Facultății de Inginerie Tehnologică și Management Industrial din cadrul Universității Transilvania din Brașov, iar în această toamnă se pregătește să intre în al doilea an de Master. Deși majoritatea colegilor ei se pregătesc să se angajeze ca ingineri în fabricile din jurul Brașovului, Ioana și-a dorit să deschidă un muzeu în care știința și tehnica să fie prietenoase cu publicul.
De unde a venit ideea:
„E o dorință pe care mi-am pus-o eu când eram mică, aveam vreo 10, 11 ani. În clasa a V-a am vizitat un muzeu asemănător în Elveția, într-un schimb de experiență, și vizitând muzeul respectiv de științe din Zurich, fiind foarte multe fenomene științifice interactive, era o joacă plăcută, o învățare foarte plăcută. Mi-am dat seama că e nevoie de un astfel de centru și în România, pentru că știm cu toții că învățământul nostru este destul de teoretic și include prea puțină practică. Atunci mi-am pus eu dorința aceasta, că dacă nu va construi nimeni un astfel de centru până „voi fi mare”, vreau eu să îl fac.”
Toate exponatele din muzeu sunt gândite în așa fel încât să îi ajute mai ales pe elevi să înțeleagă mai bine materia predată la școală. Ioana însăși este unul dintre elevii care a fost descurajați de modul în care fizica i-a fost predată la școală: strict teoretic, fără explicații aprofundate. Așa că la liceu a ales un profil uman, dar o vizită făcută la una dintre fabricile de lângă Brașov i-a schimbat perspectiva:
„M-a pasionat foarte mult partea de producție, de inginerie, cum se face, care este procesul, de aceea am ales facultatea de inginerie, care m-a ajutat automat la realizarea acestui proiect.”
Cum a pus bazele afacerii sale:
Muzeul său a urmat modelul altor astfel de atracții care, în alte țări, sunt la mare căutare.
„Am început având în minte muzeul din Zurich, iar în momentul în care am scris proiectul, am mai vizitat încă un muzeu în Grecia. Anul trecut, când am câștigat proiectul și urma să primesc finanțarea, am ajuns și în Suedia și în Finlanda ca să vizitez astfel de muzee. În Occident, fiecare țară are măcar un muzeu mare, și când spun ‘mare’ mă gândesc la zeci de mii de metri pătrați de știință interactivă și lucruri foarte practice.”
Situația în Occident diferă totuși: muzeele aparțin ori statului, ori sunt finanțate de companii care sunt obligate să doneze anual un procent din încasări unei cauze și care preferă să investească într-un muzeu în care să își și expună tehnica. Ioana caută acum companii care să fie interesate să își facă publicitate în acest fel, dar venind cu o propunere nouă pe piață, va mai dura până să găsească investitorii potriviți.
Înainte de a deschide ușa primilor vizitatori, Ioana a avut multe aspecte de pus la punct, de-a lungul unor luni întregi de pregătire:
„Primul pas pe care l-am făcut a fost să mă înscriu pentru fondurile europene. A trebuit să urmez un curs de antreprenoriat. Am scris proiectul, am scris bugetul, le-am depus, mi-au fost acceptate, după care a trebuit să parcurg o perioadă de probă, de practică de fapt, într-o firmă cu același cod CAEN ca firma pe care urma să o înființez. Am făcut practica la un complex comercial dedicat copiilor. Timp de două săptămâni am fost acolo zilnic, am avut un program de câteva ore în care stăteam numai pe lângă manager și observam cu ce se mănâncă practic tot ce se află în spatele distracției. După ce mi-am înființat firma, am primit banii și de acolo s-au derulat așa toate înspre realizare.
Întrebată dacă a avut parte de sprijinul sau îndrumarea altcuiva decât a celor implicați în acordarea fondurilor europene, Ioana spune că cel mai mare sprijin a venit din partea familiei sale și a prietenilor care au încurajat-o constant.
„Am început eu de la zero. Ceea ce m-a ajutat foarte mult a fost voluntariatul pe care l-am făcut până acum. Am făcut voluntariat în foarte multe domenii și asta m-a ajutat foarte mult să simt ariile și activitățile, atât culturale, cât și pe partea de scriere a proiectelor.
Voluntariatele și programul Erasmus la care a participat în timpul facultății i-au îmbogățit experiența pe care a folosit-o la maximum, și atunci când s-a ocupat de partea birocratică a scrierii proiectului, și atunci când a trebuit să gândească propriile exponate:
Exponatele au fost fabricate în Brașov, ele sunt prototipuri, practic, pentru că nu există nicio firmă care să facă exponate pentru muzee. Inițial am vorbit cu muzeul din Elveția și cu muzeul din Finlanda: amândouă mi-au spus că și-au construit exponatele, pentru că nu au găsit furnizori. Mai aveau ceva aparatură, câțiva roboței care au fost donați de firmele care sprijineau respectivele muzee, dar atât. Ei și-au construit singuri acele exponate. Eu am apelat la diferite firme din Brașov care fac diverse utilaje la cerere. Conceptul este al meu, inspirat din ceea ce am văzut în celelalte muzee.”
Ce poți vedea la muzeu:
„Expoziția este deschisă pentru toate vârstele. Am avut copii începând de la 3 ani care s-au distrat foarte bine, depinde de nivelul copilului. La 3 ani nu înțelegi foarte multe, dar deja de la 4 ani mulți înțeleg cam ce este pe aici și încercăm să dăm exemple astfel încât să fi avut parte măcar o dată de fenomen din muzeu în viața lor. Iar de asemenea am avut și pensionari care ne-au vizitat, deci nu depinde neapărat de vârstă, ci mai degrabă de caracteristici, de partea aceasta de curiozitate de cunoaștere, de sete de cunoaștere.
Avem exponate interactive care exemplifică teoriile din fizică, biologie, astronomie în practică. Oamenii interacționează cu respectivele exponate și își dau seama cam cum funcționează forța centrifugă, electromagnetismul, magnetismul, forța gravitațională, de ce cântărim diferit pe fiecare planetă, cum funcționează electricitatea, mai multe.
Exponatul care atrage cea mai multă atenție, din câte am simțit și din ce review-uri am primit, este platforma cu Sistemul Solar în care „te cântărești” pe fiecare planetă și vezi ce greutate ai avea acolo. De asemenea, levitația magnetică stârnește foarte mult interesul și, spre surprinderea noastră, ceva foarte banal: cum se produce curent pedalând. Bicicleta care generează curent este, la fel, o oază de distracție și de uimire, mai ales pentru copii.”
Cum a supraviețuit afacerea pe timp de pandemie:
Muzeul de Științe din Brașov a fost deschis la mijlocul lui februarie, cu o lună înainte de a intra în starea de urgență. Până la deschidere, antreprenoarea a avut constant parte doar de provocări, dar cele aduse de pandemie i-au depășit cu totul așteptările.
„M-am descurcat destul de greu. A trebuit să îmi întrerup automat activitatea, m-a dat peste cap pentru că aveam foarte multe programări, mai ales având în vedere că urma Săptămâna Altfel în școli și aveam programări de dimineața de la 8 până seara la 8. Și așa puteam să obțin un plus de numerar, dar din păcate a venit pandemia peste noi și am finanțat chiria din fonduri proprii, pentru că fondurile europene nu o acoperă. A trebuit să și schimb și locația. Chiria pe cinci luni de la deschidere a fost acoperită de fonduri europene, dar după, a trebuit să plătesc eu.”
Momentan nu pot să obțin profit, abia îmi plătesc chiria, dar salariile nu, pentru că este reticența foarte mare momentan la spațiile închise. Plătesc salariile în mână, le dau din buzunar automat, din fonduri proprii, dar încet – încet vom ajunge la momentul în care să ne putem susține. Înainte de pandemie, luna respectivă în care am funcționat, am avut suficiente fonduri astfel încât să pot plăti chirie, salarii foarte ușor, surprinzător pentru mine pentru că nu mă așteptam din prima lună să îmi pot permite așa ceva. Dar numărul de vizitatori din prima lună înainte de pandemie comparativ cu prima lună după pandemie a scăzut la mai mult de un sfert. Nu am mai avut aceleași încasări.”
Perspective de viitor:
Cu toate că a început foarte greu, iar acum măsurile impuse de autorități limitează numărul vizitatorilor, Ioana este hotărâtă să păstreze și să crească afacerea.
„Vreau să dezvolt tot muzeul, să fie foarte mare, să putem atrage și alte fonduri, nu numai cele europene pe care le-am avut. Să avem și sprijinul firmelor din România și al întreprinderilor, multinaționalelor mai ales, și să creem chiar un spațiu foarte mare, într-o locație dezvoltată, de sine stătătoare, care să genereze trafic.
E o afacere pe care vreau să o dezvolt. Nu este neapărat singura afacere pe care aș face-o în viața mea. Vreau să mă dezvolt în alte planuri, dar Brașovul și copiii de aici au nevoie de un spațiu în care să poată să își dezvolte pasiunile, să își dezvolte anumite abilități pe care probabil nu le știu sau sunt în partea latentă. Este nevoie de așa ceva, chiar dacă nu e neapărat o afacere care să iți aducă imediat o pâine pe masă, dar pentru educație este necesar acest lucru.
Din punctul meu de vedere, faci afaceri tocmai ca să îmbunătățești ceva sau să rezolvi o problemă a societății. Cam așa aș privi eu afacerile: trebuie să le faci ca să aduci un aport, ca să îmbunătățești ceva. De aceea nu mă bazez doar pe partea de bani și nici nu plâng sau nu intru în depresie. Banii nu sunt motivația principală. Desigur, este și asta de luat în calcul, pentru că fără bani nu putem să suportăm activitățile, dar nu este punctul forte și nici cel care ne stimulează.”
Muzeul de Științe din Brașov își așteaptă vizitatorii în fiecare zi, de la 10:00 la 20:00, cu excepția zilei de duminică, în care programul începe la 12:00. Mai multe detalii puteți găsi pe pagina de Facebook a muzeului, Muzeul Interactiv de Științe Brașov.
Recomandăm de asemenea și o vizită la Casa experimentelor din București si Orășelul cunoașterii.
Casa Experimentelor este primul centru ştiinţific non-profit din România şi răspunde problemelor legate de declinul interesului elevilor faţă de ştiinţă, învăţare, oferind oportunitatea de învăţare extraşcolară într-un mediu informal. Este o grupare de exponate ştiinţifice instalate permanent, realizate în scopul de a învăţa despre ştiinţă în timp ce vizitatorii se „joacă” cu ele. Este de fapt un centru ştiinţific cu un concept inovativ de învăţare despre ştiinţă într-un mod informal.
Orășelul Cunoașterii este primul muzeu interactiv din România dedicat științei, care își
propune să împrietenească copiii cu științele, prin joc, să le explice lumea într-un limbaj simplu și amuzant. Orășelul Cunoașterii transpune în practică noțiuni din matematică, fizică, chimie, optică, geografie, fiind un spațiu dedicat atât copiilor începând cu vârsta de doi ani, cât și adulților.
