24 de noi universități europene vor consolida Spațiul European Educațional

Astăzi, Comisia Europeană a anunțat cele 24 de noi universități europene care vor adera la primele 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior selectate încă din 2019. Selectate dintre 62 de candidaturi, cele 24 de universități europene nou selectate implică 165 de instituții de învățământ superior din 26 de state membre și din alte țări participante la programul Erasmus+.

Din partea României se regăsesc: Universitatea Politehnica din Timișoara, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea Politehnica din București, Universitatea din Petroșani, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațeganu” din Cluj-Napoca și Universitatea de Vest din Timișoara, conform site-ului Comisiei Europene.

Instituțiile selectate vor adânci cooperarea dintre instituțiile, studenții și personalul lor și vor comasa resurse, cursuri, expertiză, date și infrastructură, atât fizic, cât și online. O colaborare mai strânsă va amplifica capacitatea lor de a face față provocărilor cu care se confruntă în cursul redresării și ulterior. Ea le va ajuta să promoveze tranzițiile ecologică și digitală, favorabile incluziunii, în beneficiul studenților lor și al tuturor europenilor.

Comisia Europeană a propus liderilor Uniunii Europene Inițiativa privind Universitățile Europene înaintea Summitului social de la Gothenburg, în noiembrie 2017, ca parte a unei viziuni globale vizând crearea unui Spațiu european al educației până în 2025. Inițiativa a fost susținută de Consiliul European în decembrie 2017, solicitându-se crearea a cel puțin 20 de universități europene până în 2024. Conceptul de universități europene a fost creat sub îndrumarea Comisiei Europene, în strânsă cooperare cu state membre, instituții de învățământ superior și organizații studențești.

Universitățile europene prezintă primele rezultate

Comisia a realizat recent un sondaj în rândul celor 17 universități europene deja existente, selectate anul trecut.

Rezultatele arată că 96 % dintre instituții consideră că ar fi fost mai bine pregătite să se confrunte cu pandemia cauzată de noul coronavirus în cazul în care universitatea europeană de care aparțin ar fi fost deja pe deplin operațională (ele au început activitatea abia în urmă cu 6 – 9 luni). Peste 60 % dintre ele consideră că apartenența la o universitate europeană a fost deja utilă pentru abordarea dificultăților actuale cauzate de criză.

Exemple bune în acest sens sunt crearea de campusuri virtuale interuniversitare, care oferă cursuri comune mixte și unități de învățământ comune integrate în programa tuturor universităților componente. Universitățile europene urmăresc, de asemenea, să sprijine în continuare învățarea pe tot parcursul vieții, oferind cursanților de toate vârstele posibilitatea de a obține microcertificate, acordate după încheierea unor cursuri sau module cu durată scurtă.

Articolul precedentInvazie de alege pe litoralul românesc / Singura soluție este curățarea plajelor, plasele nefiind eficiente în acest caz
Articolul următorAmbasadorul Rusiei la Chișinău explică de ce nu pot fi retrase trupele ruse din regiunea transnistreană a Republicii Moldova