Comisia Europeană a decis să trimită Austria în fața Curții de Justiție a UE. Comisia consideră că legislația austriacă , a creditului fiscal pentru copii și a creditelor fiscale familiale nu poate fi permisă în temeiul normelor UE și că este discriminatorie.

Pe 1 ianuarie 2019, Austria a introdus un mecanism de indexare a cuantumului prestațiilor familiale, al creditelor fiscale pentru copii și al creditelor fiscale familiale pentru rezidenții UE care lucrează în Austria și ai căror copii locuiesc în străinătate.

Guvernul austriac a încercat în repetate rânduri să găsească o soluție legislativa pentru a limita beneficiile sociale pentru copiii muncitorilor străini, inclusiv români, care muncesc și locuiesc temporar în Austria, dar copiii sunt crescuți în șara de origine, considerând că banii respectivi ar trebui cheltuiți în Austria în sistemul de creșe, grădinițe și scoli private etc.

Cu toate acestea, mecanismul austriac de indexare nu li se aplică rezidenților austrieci care lucrează în străinătate pentru o autoritate publică austriacă și ai căror copii locuiesc cu aceștia în străinătate, deși se află într-o situație similară, atrage atenția Comisia.

Sesizarea Curții este ultima etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, care a început în ianuarie 2019, când Comisia a transmis Austriei o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât răspunsul oferit de Austria în martie 2019 a fost considerat nesatisfăcător, Comisia a continuat cu un aviz motivat în iulie 2019. După ce a analizat răspunsul primit din partea Austriei în octombrie 2019, Comisia consideră că statul membru nu a dat curs preocupărilor sale. Prin urmare, s-a decis trimiterea Austriei în fața Curții de Justiție a UE.

Care este procedura:

  • Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.
  • Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.
  • Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție. Majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi aduse în fața Curții.
  • Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.
  • Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.

Dacă, în ciuda hotărârii Curții, statul membru tot nu remediază situația, Comisia poate retrimite cazul la Curtea de Justiție.

Sancțiuni financiare

La a doua trimitere a cazului la Curtea de Justiție, Comisia propune Curții să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice.

Sancțiunile sunt calculate ținând seama de:

  • importanța normelor încălcate și impactul încălcării asupra intereselor generale și private
  • perioada în care nu a fost aplicată legislația UE
  • capacitatea țării de a plăti (amenzile trebuie să aibă un efect disuasiv)

Suma propusă de Comisie poate fi modificată de către Curte în hotărârea sa.

Articolul precedentUSR contestă la CCR legea comasării terenurilor pentru biserici la retrocedarea terenurilor / Motivul: Legea ar discrimina producătorii agricoli
Articolul următorNBA are un nou CEO în China, prima să sarcină fiind împăcarea cu Beijingul