Probabil fiecare român a mers măcar o dată în centrul Brașovului. Conform Institutului Național de Statistică, mai mult de 1,290 milioane de turiști au vizitat Brașov în anul 2019. Cu toate acestea, centrul orașului are problemele lui. Răzvan Dracea, membru în Comisia tehnică de Amenajare Teritorială și Urbanism a Brașovului susține că este bine că se fac unele lucruri, dar ele trebuie continuate cu o serie de alte măsuri.
În ultima perioadă, administrația orașului Brașov a luat mai multe decizii privind centrul orașului, unele stârnind dezbateri aprinse printre cetățenii orașului de la poalele Tâmpei.
Vorbim despre desființarea de locuri de parcare chiar în centru, asfaltarea unei zone cu piatră cubică pusă recent, reabilitarea unei zone în plină lună a concediilor, cheltuirea banilor pe garduri date jos în ziua următoare și nu numai.
Răzvan Dracea este arhitect la bază, dar cu experiență urbanistică vastă. El este membru în Comisia tehnică de Amenajare Teritorială și Urbanism a Brașovului și în Ordinul Arhitecților din România. Mai mult de atât, este din 2018 președintele filialei Brașov – Covasna – Harghita a Ordinului Arhitecților din România.
În ceea ce privește centrul Brașovului, opinia arhitectului este una clară: Este bine că se iau unele măsuri, dar ele trebuie dublate de ceva care să înlocuiască schimbările produse.
Locuri de parcare „tăiate” în centrul orașului
Situația locurilor de parcare ce au fost desființate chiar din centrul orașului pentru „extinderea spațiilor verzi” poate fi un exemplu clasic de măsură. În locul acestora, nu doar că primăria nu a amenajat locuri de parcare în altă zonă, dar a plantat doar aproximativ 18 puieți.
Între timp, în alte zone din centrul Brașovului, se parchează pe o parte și pe alta a străzii și nu se lasă loc de trecere pentru autovehicule, mai ales în weekenduri, când orașul este plin de turiști.
Primarul orașului, George Scripcaru, a precizat că s-a dorit fluidizarea traficului în zonă și extinderea spațiilor verzi, lucruri prevăzute în planul administrației de reducere a poluării. Locurile de parcare erau, de altfel, chiar lipite de Parcul Central.
Răzvan Dracea: „Rezultatul din spatele desființării locurilor de parcare din zona Nicolae Iorga mi se pare unul pozitiv, în sensul că se valorifică imaginea de parc. În spatele unor șiruri nesfârșite de mașini, parcul își pierdea din farmec. În ceea ce privește numărul de locuri de parcare, cred că abordarea ar trebui să fie una `creativă`. Primăria ar trebui să găsească zone unde se va putea parca masiv”.
Arhitectul a adăugat: „Ceea ce s-a întâmplat la parc, este o primă mișcare a primăriei de punere în valoare a parcului. Acum aceasta trebuie să fie dublată și de o altă măsură de înlocuire a locurilor de parcare pierdute. La nivelul primăriei există această preocupare și sper ca studiul de trafic comandat de primărie, care este în curs de finalizare, să identifice niște zone pentru realizarea unor parcări de capacitate mare”.
Piața Unirii, carosabil asfaltat, deși în toată zona era piatră cubică pusă recent
Povestea Pieței Unirii sună cam așa: administrația locală a pavat absolut toată zona cu piatră cubică nu cu multe luni în urmă, iar pe piatra cubică s-ar fi plătit ”bani frumoși”. Se vehiculează sume cu multe zerouri, în euro.
Dar, în august, administrația Brașovului a început asfaltarea, după, spun ei, efectuarea unor lucrări de canalizare în zonă. Chiar primarul George Scripcaru a ieșit public și a confirmat că „situația este una intermediară pentru că nu putem să stăm cu strada desfăcută”.
În acest timp, cetățenii orașului s-au scandalizat, mai ales că și bordurile au fost înlocuite, așa că, lucrarea nu mai pare chiar ”de moment”.
Cu privire la acest subiect, Răzvan Dracea susține că „provizoratul este cu semnul întrebării aici”: „Noi românii obișnuim să spunem că orice lucru provizoriu este definitiv. Sper să nu fie așa și să revină la un pavaj cu piatră cubică”.
Zona de Sub Tâmpa, acum pietonală, asfaltată în plină lună de concedii
Zona de Sub Tâmpa este din 2018 zonă pietonală, parcarea de autocare întinsă pe câteva sute de metri fiind desființată. Sute de locuri de parcare s-au pierdut prin decizia administrației, care acum, ar părea că vrea să revină asupra ei.
Răzvan Dracea: „Din punct de vedere strict al traficului, era o soluție facilă pentru turist să poată parca și aici. Din punct de vedere al vecinătății cu centrul istoric al orașului și la poalele Tâmpei, zonă protejată, era nepotrivit. Încărcarea cu vehicule este mai bine să-și găsească locul în altă parte, nu în proximitatea zidurilor cetății, nu atât de agresiv la poalele muntelui”.
Totuși, nu este clar ce va face administrația cu această zonă. Arhitectul susține că nu are cunoștință că s-ar dori o reintroducere a traficului în zonă, deși la fața locului, lucrările arată de parcă se pregătește permiterea vehiculelor în zonă.
Arhitectul a mai declarat cu privire la acest subiect: „Cred că lucrurile ar trebui corelate și găsită o soluție. Eu sunt de părere că turistul nu trebuie `să ajungă până în mijlocul Pieței Sfatului`cu mașina sau autocarul. Ei trebuie să-și asume o plimbare cu mijloacele de transport sau o plimbare mai lungă. Acum, ca și la subiectul cu parcările, măsurile luate de administrație sunt bune, dar trebuie dublate de ceva”.
Să nu uităm că administrația a început lucrările fix în „luna concediilor”, august, și, în continuare, nu se vede nicio „mișcare” cu privire la unul dintre cele mai bune proiecte făcute de-a lungul timpului în centru, Centrul de Agrement, închis din 2016.
Probleme mai mici, risipă de bani publici
Aleea de ”După Ziduri” este populară în rândul localnicilor și turiștilor pentru faptul că poți merge aproape de zidul fostei cetăți, încă păstrat în stare bună, având în dreapta și un mic râu. Peisajul este unul medieval, dar se pare că, pentru a proteja turiștii, s-au montat niște garduri duble care nu ar protejat în realitate pe nimeni.
Mai interesant este că povestea nu se oprește aici. La o zi după instalarea gardurilor, acestea au fost luate de aceiași oameni care le-au pus. Cu toate acestea, risipa de bani publici rămâne.
”Drumul Poienii”, acaparat de proiecte imobiliare
Pe ”Drumul Poienii” (drumul ce duce din Brașov în Poiana Brașov) proiectele imobiliare au început să capete amploare. Opinia publică a semnalat în mai multe rânduri că, dacă lucrările abuzive nu sunt oprite și se vor da în continuare autorizații cu prea mare ușurință, colinele ce mărginesc centrul Brașovului s-ar putea transforma într-un peisaj desprins cu adevărat din Rio de Janeiro, Brazilia și celebrele sale favele.
Cu privire la acest subiect, Răzvan Dracea consideră că „un singur ansamblu de trei clădiri deranjează vizual la momentul actual” dar i-ar plăcea ca acest drum să rămână „un drum în natură, printre poiene și nu între clădiri”.
