Punct.News a stat de vorbă despre alegerile din Republica Moldova cu analistul politic Dan Nicu, Associate Expert at Laboratory of Initiatives for Development (LID) Moldova, un fin cunoscător al realităților de dincolo de Prut.
”Maia Sandu are șanse de a câștiga în turul II chiar fără să aibă nevoie de voturi de la candidații Renato Usatîi (Partidul Nostru) și Violeta Ivanov (Partidul Șor), ale căror electorate sunt asociate preponderent cu orientarea (geo)politică pro-rusă. Însă staff-ul dumneaei de campanie a hotărât să nu riște cu aceste șanse, motiv pentru care Maia Sandu a început să dea și interviuri în limba rusă, venind cu un mesaj de unificare a societății în jurul unor deziderate comune tuturor cetățenilor, indiferent de etnie și limba pe care o vorbesc, precum lupta împotriva corupției, atragerea investițiilor străine, dezvoltarea economiei”, spune Dan Nicu în interviul acorat Punct.News.
Ioan Gorun: Pe ce alianțe politice mizează fiecare candidat? Este Usatii atat de important pentru aceste alegeri și care este poziția lui reală dincolo de declarații?
Dan Nicu: Candidatul Maia Sandu mizează în primul rând pe electoratul numit în mod convențional ”de dreapta” sau ”de centru-dreapta”, care în turul I a susținut-o masiv. Pe lângă propriii votanți, peste 36%, dumneaei mai poate conta, aparent, pe voturile celorlalți candidați pro-occidentali – Andrei Năstase, Octavian Țîcu, Tudor Deliu și Dorin Chirtoacă. Cumulat, cei patru au reușit să obțină 8% din voturi și au făcut cu toții apel la propriii votanți să o susțină pe Maia Sandu.
O altă sursă de creștere a numărului de voturi în favoarea Maiei Sandu o constituie cetățenii moldoveni din afara granițelor, care par dispuși să se mobilizeze suplimentar în turul II, chiar dacă în turul I au stabilit un record absolut de prezență – aproape 150.000 de persoane. Și nu în ultimul rând, trebuie luați în calcul cetățenii care au preferat să nu voteze în turul I, însă vor vota în turul II. La fiecare scrutin există și această categorie, astfel încât prezența la vot în turul II este întotdeauna cu câteva procente mai mare.
Luând în calcul aceste resurse de creștere potențială a numărului de alegători favorabili, Maia Sandu are șanse de a câștiga în turul II chiar fără să aibă nevoie de voturi de la candidații Renato Usatîi (Partidul Nostru) și Violeta Ivanov (Partidul Șor), ale căror electorate sunt asociate preponderent cu orientarea (geo)politică pro-rusă.
Însă staff-ul dumneaei de campanie a hotărât să nu riște cu aceste șanse, motiv pentru care Maia Sandu a început să dea și interviuri în limba rusă, venind cu un mesaj de unificare a societății în jurul unor deziderate comune tuturor cetățenilor, indiferent de etnie și limba pe care o vorbesc, precum lupta împotriva corupției, atragerea investițiilor străine, dezvoltarea economiei. Aceste demersuri au ca scop atragerea unei părți din electoratul vorbitor de rusă care nu a votat cu Igor Dodon în turul I, și care reprezintă aproape un sfert din numărul total al alegătorilor prezenți la vot.
Igor Dodon vine în turul doi de pe poziția a doua, la o distanță de 3,5% în urma Maiei Sandu, reușind să acumuleze mai puțin de o treime din numărul voturilor valabil exprimate (32,6%). Asta, însă, nu înseamnă că președintele în funcție nu are resurse vaste de creștere în turul doi. O bună parte din alegătorii candidaților Renato Usatîi și Violeta Ivanov îl va vota. Cât de mulți, depinde de gradul de receptivitate al electoratului lui Usatîi (16,9%) față de apelurile acestuia.
Usatîi a desfășurat o foarte dură campanie împotriva lui Igor Dodon, chemându-și alegătorii să voteze contra acestuia în turul doi și îndemnându-i, chiar dacă indirect, să dea preferință Maiei Sandu.
Cât despre Violeta Ivanov (peste 6% în turul I), chiar dacă Partidul Șor și liderul acestuia, Ilan Șor, au preferat să mențină o strictă neutralitate în public, există informații că în raioane membrii echipelor locale fac campanie pentru Dodon, iar în raionul Orhei, fieful electoral al lui Șor, fac demersuri ca adepții lor să nu se prezinte la alegeri, pentru că staff-ul lui Dodon ar fi estimat că aceștia ar fi dispuși să voteze în turul II pentru Maia Sandu (Orheiul fiind o zonă aproape exclusiv românească din punct de vedere etnolingvistic). În îndemnul său final, Șor i-a îndemnat pe alegătorii Violetei Ivanov să voteze pentru candidatul pe care-l văd drept cel mai apropiat de politicile axate pe asistență socială ale partidului său. Fără să dea vreun nume, a fost clar pentru oricine urmărește politica de la Chișinău că îndemnul a fost în favoarea lui Igor Dodon.
Pentru a fi sigur de victorie, Igor Dodon are nevoie ca toți sau aproape toți alegătorii luii Usatîi și ai lui Ivanov (24%) să-l voteze, ceea ce nu pare realizabil.
De aceea, Dodon mizează pe alegătorii din regiunea transnistreană, prezenți în număr de puțin peste 14.000 la turul I al prezidențialelor, pe 1 noiembrie. Există capacitatea logistică pentru a tripla acest număr în turul II și, după toate aparențele, Dodon va încerca să obțină cel puțin 35.000-40.000 de voturi în plus de la cetățenii moldoveni din această regiune. Apoi, există cetățenii moldoveni din Federația Rusă, în număr de peste 200.000. În turul I, doar puțin peste 5000 dintre aceștia au votat la cele 17 secții de vot deschise pe teritoriul Rusiei. Însă pentru turul II, acest număr poate crește de câteva ori în cazul unei mobilizări mult mai eficiente, lucru la care staff-ul lui Dodon, asistat de autoritățile ruse, lucrează intens.
Nu în ultimul rând, la fel ca în cazul Maiei Sandu, există alegători pro-Dodon care în turul I au preferat, din varii motive, să nu voteze dar o vor face în turul II. Pentru mobilizarea acestora s-au cheltuit resurse imense în ultimele două săptămâni, începând de la o campanie agresivă de publicitate electorală on-line, radiofonică și televizată, și ajungând la mitinguri electorale în ziua de vineri, 13 noiembrie, atât la Chișinău cât și în principalele orașe ale republicii. Sute de mii de ziare electorale și pliante au fost împărțite în toate localitățile.
Nu în ultimul rând, e de menționat campania de demonizare a Maiei Sandu, organizată tot de staff-ul lui Igor Dodon, cu acuzații deplasate și sfidătoare la adresa bunului-simț. Unul dintre detaliile care i se impută Maiei Sandu este că e celibatară și nu are copii, lucru pe care echipa lui Dodon îl prezintă ca un handicap. În contrast, lui Dodon îi este creată imaginea de familist convins, cu soție și trei copii.
Cititorul din România își amintește, fără îndoială, că un scenariu similar s-a desfășurat în campania electorală din 2014, atunci când purtătorii secunzi de imagine ai candidatului PSD Victor Ponta l-au acuzat pe Klaus Iohannis că neavând copii, nu va putea fi un bun președinte. Alte sperietori lansate despre Maia Sandu sunt că aceasta va închide școlile și spitalele, va vinde terenurile agricole străinilor, va promova valorile LGBT.
Renato Usatîi contează mult mai mult, în economia acestor alegeri, decât a contat vreodată pe scena politică a Republicii Moldova de când e lider de partid și aspiră la putere. Însă importanța sa nu trebuie exagerată. Electoratul său este mai curând unul volatil, care răspunde la stimulente tipic populiste și se poate orienta foarte rapid spre alți actori politici. Cu siguranță, cel puțin o parte din alegătorii săi îi vor da ascultare și vor vota împotriva lui Dodon în turul II, iar asta înseamnă niște procente prețioase. Asta, însă, nu îi garantează Maiei Sandu victoria, deoarece cu același succes același număr de alegători ai lui Usatîi, sau poate chiar mai mulți, l-ar putea vota pe Dodon, pe criteriile apropierii sale de Moscova. Nici Usatîi nu poate da vreo garanție în acest sens. Tot ce vrea el este ca actualul parlament al Republicii Moldova să fie demis și să se organizeze alegeri anticipate, pentru a putea fructifica rezultatul neașteptat de bun din alegerile prezidențiale, a accede în parlament și a obține imunitate. Astfel, speră Usatîi, va putea ajunge să-și rezolve problemele de la Moscova, unde are dosare penale deschise, pretinde el, pe criterii politice, pentru că n-a vrut să-i cedeze partidul lui Dodon.
Rep: Care este mesajul politic promovat de Sandu și Dodon? Au contat programele politice în această campanie?
Nicu Dan: Mesajul politic promovat de Maia Sandu este unul îndreptat, în primul rând, împotriva corupției, asociată cu degradarea calității guvernării, administrației, economiei. Accentul este pus pe reformarea justiției pentru a obține pedepsirea marilor corupți, asanarea instituțiilor publice, eficientizarea administrației publice. Aceste acțiuni, în viziunea Maiei Sandu și a echipei dumneaei, ar putea impulsiona relațiile de colaborare cu Uniunea Europeană, materializate în creșterea asistenței financiare și investițiilor în Republica Moldova.
Mesajul politic promovat de Igor Dodon reclamă păstrarea stabilității, continuarea proiectelor deja începute – este vorba, în primul rând, de anumite politici de asistență socială, precum sprijinirea pensionarilor și altor categorii vulnerabile cu indemnizații suplimentare și alte facilități. Pe plan extern, Dodon promovează o așa-zisă ”politică externă echilibrată”, declarându-se în favoarea unor relații de colaborare atât cu Rusia, cât și cu Occidentul colectiv (UE, SUA). Însă politica externă este limitată în mod drastic de relațiile sale personale inexistente cu omologii săi de la București și Kiev. Pe parcursul mandatului său, nu a întreprins nicio vizită oficială în calitate de șef al statului moldovean în România sau în Ucraina.
Rep: Români și ruși, prooccidentali și proruși. Este puternică această divizare etnică? Afectează votul în mod real?
Nicu Dan: În Republica Moldova există, într-adevăr, un clivaj între vorbitorii de română și cei de rusă, partea prooccidentală și prorusă a societății. Însă este necesar de înțeles că, mai ales în ultimul deceniu, acest clivaj este într-un proces relativ de estompare, existând tot mai multe cazuri de vorbitori de rusă care nu sunt neapărat proruși, nu consideră că Republica Moldova trebuie să facă parte din Uniunea Eurasiatică a Rusiei, ci mai curând prooccidentali, proeuropeni, chiar dacă nu neapărat unioniști. Acești oameni nu împărtășesc viziuni românofobe, cunosc și română, călătoresc în România, în Uniunea Europeană.
Pe de altă parte există există sute de mii de etnici români, vorbitori nativi de română care, din punct de vedere politic, dau întotdeauna preferință opțiunilor pro-ruse, votează cu Partidul Socialiștilor, unii dintre ei merg să lucreze la Moscova, chiar dacă în ultimii ani mult mai puțini decât înainte. În linii generale este adevărat că încă se păstrează clivajul (geo)politic în toate exercițiile electorale, toate sondajele de opinie arătând opțiuni predominante de vot diferite în rândurile etnicilor români vorbitori de română în comparație cu etnicii ruși/ucraineni/găgăuzi/bulgari vorbitori în mare măsură ai limbii ruse, primii votând într-o mai mare măsură pentru partide prooccidentale/proromânești (deși nu în măsură covârșitoare), ultimii preferând partide proruse, de cele mai multe ori în măsură covârșitoare. Însă evoluția este în direcția estompării acestui clivaj și a emergenței unor teme sensibile pentru întregul electorat, precum cea a marii corupții, pe care încearcă să o exploateze Maia Sandu. Este o evoluție lentă și adesea sinuoasă, însă aceasta este direcția.
Rep: Cum se vede la Chișinău sprijinul politic internațional primit de fiecare candidat?
Nicu Dan: Ambele tabere au încercat să obțină puncte din atacarea relațiilor pe care contracandidatul le are în exterior. Astfel, atunci când Maia Sandu a primit sprijinul public al lui Donald Tusk, președintele PPE, echipa lui Igor Dodon a acuzat încălcarea legislației în vigoare prin implicarea din exterior în campania electorală.
Maia Sandu se bucură, într-adevăr, de un masiv suport din Occident și din România. În ultimele zile ale campaniei, Klaus Iohannis a susținut-o public, ceea ce contribuie, indiscutabil, la creșterea prestigiului ei pentru o bună parte a electoratului din Republica Moldova.
Pe de altă parte, nici echipa și susținătorii Maiei Sandu nu au pregetat să acuze ingerințe din exterior atunci când exponenți politici de la Moscova, în primul rând președintele Putin, dar și ministrul de externe Lavrov și șeful spionajului extern Narîșkin l-au susținut pe Igor Dodon.
De asemenea, în presa de la Chișinău au apărut investigații care probează legăturile lui Dodon de colaborare, aproape de subordonare, cu un așa-zis ”departament Moldova” din cadrul administrației prezidențiale de la Kremlin, care coordonează politicile ruse în R. Moldova. O serie de angajați ai acestui departament au venit la Chișinău în misiune pentru a-l ajuta pe Igor Dodon în campanie. În această campanie electorală, comparativ cu cea din 2016 (în care s-au înfruntat tot Igor Dodon și Maia Sandu), factorul influenței externe asupra celor doi candidați a fost mult mai utilizat ca temă de campanie.
Cu siguranță, sprijinul oferit de Moscova lui Igor Dodon are o mare importanță în mobilizarea electoratului tradițional pro-rus, lucru care s-a și observat în turul I, atunci când în regiunile în care locuiește acest electorat s-a votat masiv cu Igor Dodon.
Rep: Două scenarii? Ce s-ar schimba cu Maia Sandu? Ce s-ar întâmpla dacă Dodon va fi reales? Cum va evolua relația cu Bucureștiul?
Nicu Dan: În cazul în care Maia Sandu va fi aleasă în funcția de președinte al Republicii Moldova, ne așteaptă o perioadă în care se vor face tentative de a obține declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, întrucât actualul parlament este perceput de majoritatea forțelor politice drept nereprezentativ și ilegitim, în situația în care peste o treime dintre deputați a trecut dintr-o fracțiune în alta. Traseismul politic a afectat funcționarea parlamentului ales în 2014, dar și a celui actual, ales în 2019. Maia Sandu a declarat deja că își dorește alegeri parlamentare anticipate. Aceeași dorință o are Renato Usatîi.
Igor Dodon a declarat și el că alegerile anticipate sunt o necesitate, dar în cazul în care va pierde alegerile, s-ar putea să nu și le mai dorească. Indicii în acest sens ne oferă ultimele mișcări din parlament, unde deputații Partidului Șor și câțiva foști democrați au format un nou grup parlamentar care, împreună cu membrii grupului parlamentar al socialiștilor și cu câțiva independenți pot constitui o nouă majoritate parlamentară.
Dacă Dodon pierde alegerile prezidențiale, s-ar putea retrage în funcția de șef al Partidului Socialiștior, din care să conducă această nouă majoritate parlamentară și să-și impună propriul guvern, eventual cu el însuși ca prim-ministru. Dacă le câștigă, nu este exclus să găsească un motiv pentru a renunța la anticipate în situația în care va avea deja o majoritate parlamentară la dispoziție și va putea guverna din postura șefului socialiștilor într-un stil autoritar, în stilul de cândva al lui Vladimir Voronin. Asta își dorește Dodon, să poată guverna fără vreun impediment sau limită. Însă fără alegeri anticipate care să-i aducă o majoritate absolută va fi nevoit să împartă puterea cu Ilan Șor. Rămâne de văzut dacă Igor Dodon va prefera această variantă, mai puțin riscantă, sau se va strădui să declanșeze alegeri parlamentare anticipate. Pe de altă parte, și Maia Sandu conștientizează că, în cazul în care va deveni președinte, va avea nevoie de un parlament care, cel puțin, să nu-i fie ostil, dacă vrea să-și realizeze programul. Astfel, oricine ar câștiga aceste alegeri, lupta politică se va intensifica.
Rep: Ce am înțeles noi, din România, prea puțin din aceste alegeri?
Nicu Dan: Cred că victoria Maiei Sandu din primul tur este la fel de surprinzătoare la București precum a fost și pentru mulți observatori de la Chișinău. Se prea poate să fi subestimat dorința moldovenilor de schimbare, manifestată atât de intens mai ales prin mobilizarea exemplară și fără precedent a cetățenilor din afara granițelor, care au demonstrat că pot fi motorul schimbării.
Cred că dacă e de înțeles ceva esențial, este că schimbările în bine, progresul, apropierea de Europa și de România, sunt niște idealuri mult mai puternice în Republica Moldova decât s-ar fi părut înainte. Problema, însă, este cu capacitatea de a canaliza în mod eficient și concertat aceste năzuințe populare, de a le cuantifica în voturi, de exemplu. Un prim pas a fost făcut, începuturile par bune, însă trebuie muncit în această direcție. Sunt sigur că Bucureștiul se poate implica eficient în acest proces de aducere mai aproape a Republicii Moldova.
- Analist politic, jurnalist și scriitor, Nicu Dan (n.1989) a făcut liceul la Chişinău şi facultatea de ştiinţe politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. Dan Nicu este Associate Expert at Laboratory of Initiatives for Development (LID)
