Spaimele și speranțele Generației Z. Cum își imaginează lumea cei născuți între 1995 și 2010
Bună seara dragi prieteni. O temă recurentă și care străbate de multe ori și spațiul meu de interes este legată de generația Z, adică din 1995 și 2010, cei care au acum 15-30 de ani și întrucâtva viitorul le aparține. Sunt o generație paradoxală și aș vrea să știu cat mai multe despre angoasele și visele lor întrucât de ei va depinde și soarta noastră și direcția lumii. Amintesc de paradox întrucât ei sunt amprentați și de lipsa tehnologiei și de amploarea ei, și de tradiție dar și de wok culture, și de familiar dar și de virtual. Tot acest amestec aduce și o capacitate uluitoare de a procesa informațiile dar totodată și multă confuzie, anxietate, tulburare. Crescută în lumea platformelor sociale, dependentă de validarea unor necunoscuți și copleșiți de hate-ul altor nervoși virtuali, cum își pot găsi membrii acestei generații busola morală și spirituală, majoritatea celor crescuți fără părinții plecați la muncă în străinătate, cum își vor descoperi empatia și dragostea? Iată doar câteva din întrebările pe care i le voi pune Teodorei Dumitru – psihoterapeut, licențiată a Facultății de Psihologie a UBB Cluj; având formare în psihoterapie integrativă; consilier în dezvoltare personală sub brandul: „The Wild Therapist” prin care oamenii sunt încurajați să fie conectați cu adevărul lor, spațiul „sălbatic” din ei acolo unde sufletul știe întotdeauna ce vrea, nu se scuză pentru cine este și se dezvoltă natural cu resursele sale.
