Vilia Banța este o voce distinctă a poeziei românești contemporane — o poetă care a știut să transforme rațiunea matematică într-o artă a echilibrului interior.
Născută la 4 februarie 1950 în comuna Tătărani, județul Dâmbovița, absolventă a Facultății de Matematică a Universității din București, Vilia Banța a fost profesoară de matematică între 1972 și 2008, dedicându-se în egală măsură educației și creației literare.
A înființat și condus revista Școala Iancului, premiată constant la concursurile de reviste școlare, dovedind pasiune pentru formarea tinerilor și pentru cultură.
Autoare a 15 volume de poezie, printre care Timpul mareelor, Geometrie glisantă, Dresorul de umbre, Departe de Shangri-La, Semiramida era numele ei, L-am cunoscut pe Yorick și E noapte în Micul Paris, poezia sa se distinge prin profunzime, rafinament și o expresivitate aparte a metaforei.
A colaborat la numeroase antologii naționale și internaționale, fiind publicată în reviste de prestigiu precum România literară, Familia, Neuma, Literatorul, Arena Literară, Curtea de la Argeș, Scrisul Românesc sau Litere.
Despre creația sa au scris critici și scriitori importanți: Fănuș Neagu, Mircea Micu, Radu Cârneci, C.D. Zeletin, Horia Gârbea, Aureliu Goci și mulți alții.