Din cauza managementului defectuos, proiectul laserului de la Măgurele este acum în pericol- scrie site-ul nature.com. Cel mai mare institut științific din România, Insititutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară, se află acum în centrul unui scandal după demiterea directorului general Nicolae Zamfir.
În luna iulie, un sindicat reprezentând oamenii de știință de la Institutul Național de Fizică și Inginerie Horia Hulubei de lângă București a depus o plângere împotriva lui Nicolae-Victor Zamfir cu procurorii publici români, prin care îl acuzau pe acesta de corupție. Sindicatul mai spune că directorul a fost numit ilegal în funcție și, în plus, a perturbat activitatea științifică a Institutului. Laserul de la Măgurele riscă să fie exclus din proiectul european „Extreme Light Infrastructure” care găzduiește câteva dintre cele mai puternice lasere din lume.
În plângere, sindicaliștii au afirmat că directorul Nicolae Zamfir este încă în funcție, deși a depășit cu 3 ani vârsta de pensionare. La începutul anului, mandatul său a fost prelungit pentru încă 4 ani de către secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării, Dragoș Ciuparu. O plângere pentru abuz în serviciu a fost formulată și pe numele acestuia, iar Zamfir a fost acuzat de complicitate. Cei doi au negat acuzațiile.
Nicolae Zamfir a respins și acuzațiile de management deficitar. El a afirmat că Institutul Național pentru Fizică și Energie Nucleară este printre cele mai prestigioase din Europa și din întreaga lume. În timpul mandatului său de director preocuparea sa principală a fost să îmbunătățească mai multe colaborări pentru ca Institutul să facă parte din comunitatea științifică europeană și mondială- mai afirmă acesta.
Peste 30 de milioane de euro pe an reprezentând costurile funcționării laserului ar urma să plătească România dacă va fi exclusă din proiectul Extreme Light Infrastructure.
„Întregul nostru buget național pentru proiecte științifice competitive pentru următorii trei ani – de la fizică sau biologie la arte – este de doar 6 milioane de euro”, spune Octavian Micu, fizician la Institutul de Științe Spațiale din București. „Comparați acest lucru cu cei 30 de milioane de euro pe care România ar trebui să îi plătească anual pentru funcționarea ELI-NP dacă nu devine membru ERIC.”
„Suntem la timp cu toate celelalte facilități experimentale”, spune ELF-NP, spune Zamfir. El spune că singura excepție care este supusă amânării este componenta γ.
Un raport publicat la 14 iulie de Comitetul științific și tehnic internațional al consorțiului ELI (ISTAC) a declarat că un efort din 2018 al Comisiei Europene de a media disputa cu EuroGammaS privind sursa γ „a fost ignorat de România”. ISTAC a concluzionat că „managementul ELI-NP trebuie să demonstreze cooperarea de bună credință și capacitatea de a conduce o instalație internațională într-un mod transparent și verificabil”.
„Sperăm cu toții că ELI-NP va putea adera la ELI ERIC mai târziu, când toate problemele vor fi rezolvate”, spune președintele ISTAC Sandro de Silvestri, fizician la Universitatea Politehnică din Milano.
Comisia Europeană spune că dorește să vadă ELI-NP înapoi. Acesta a plătit ELI folosind fonduri structurale, care sunt rezervate de obicei pentru proiecte de infrastructură de bază în țările mai sărace ale UE și are o autoritate limitată asupra modului în care aceste proiecte sunt puse în aplicare. „Comisia cunoaște și monitorizează îndeaproape provocările de implementare ale proiectului ELI-Fizică nucleară și este în contact strâns cu toți partenerii ELI pentru a discuta calea de urmat”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
