Parlamentul European a votat săptămâna trecută creşterea asistenţei de criză pe care statele UE o vor putea plăti în curând fermierilor şi IMM-urilor agroalimentare din fondul de dezvoltare rurală UE.
Măsura de urgenţă, aprobată de parlament cu 636 de voturi pentru, 21 împotrivă şi opt abţineri, va permite statelor membre UE să folosească banii europeni rămaşi din programele lor de dezvoltare rurală pentru a plăti o sumă drept compensaţii pentru fermierii şi micile afaceri rurale deosebit de afectate de criza Covid-19. Susţinerea ţintită în numerar de la Fondul agricol european pentru dezvoltare rurală (EAFRD) ar trebui să-i ajute să-şi continue activitatea.
Compensaţiile plătibile celor mai grav loviţi fermieri ar putea ajunge până la 7.000 de euro, ceea ce înseamnă cu 2.000 de euro mai mult decât propunerea Comisiei Europene. Plafonul pentru sprijinul destinat IMM-urilor agroalimentare ar trebui să rămână la nivelul de 50.000 de euro, în conformitate cu propunerea originală a comisiei, potrivit Emerging Europe, citat de Rador.
Suma de finanţare a măsurii de sprijin sub formă de numerar ar trebui să fie limitată la 2% din anvelopa UE pentru programele de dezvoltare rurală din fiecare stat membru, în creştere de la 1% cât propusese iniţial Comisia UE. Eurodeputaţii au decis de asemenea să acorde statelor membre timp suplimentar pentru a plăti aceste ajutoare. Ei au prelungit termenul limită al plăţilor de la 31 decembrie 2020 până la 30 iunie 2021, dar aplicaţiile pentru acest sprijin vor trebui aprobate de autorităţile competente înainte de 31 decembrie 2020.
„Sunt foarte mulţumit de rezultatele votului plenar de astăzi. Aceasta dovedeşte încă o dată că Consiliul şi Parlamentul pot lucra îndeaproape şi rapid atunci când agricultura UE are nevoie urgentă de ajutor. Acum le-am dat ţărilor UE încă un instrument pentru a-i ajuta pe fermieri financiar în timpul crizei coronavirusului”, a spus preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, Norbert Lins.
Măsura de urgenţă a fost propusă de Comisia UE în cadrul unui pachet mai amplu pentru a-i ajuta pe fermieri să facă faţă efectelor crizei Covid-19. Pentru a asigura adoptarea sa rapidă, Comisia pentru Agricultură a cerut ca proiectul de propunere legislativă să urmeze calea unei proceduri de urgenţă şi să fie înaintată direct plenului. Dar europarlamentarii au mai decis, după consultarea Consiliului, să o îmbunătăţească prin propunerea unor amendamente care să ridice plafoanele pentru ajutoare şi să prelungească timpul de acordare a acestora.
Proiectul de reglementare, aprobat de eurodeputaţi şi convenit informal de statele membre, va fi acum înaintat Consiliului European pentru aprobarea finală. Mulţi fermieri, în special din statele membre UE din Europa emergentă, speră să fie aprobat rapid, întrucât mulţi se luptă să facă faţă nu doar impactului Covid-19, ci şi secetei larg răspândite.
Polonia şi România au fost deosebit de lovite de secetă, venită după iarna cea mai caldă din ultima jumătate de secol care a fost urmată, în lunile martie şi aprilie, de cele mai reduse precipitaţii din ultimii 30 de ani, ceea ce s-a adăugat problemelor cu care se confruntă micii fermieri care şi-au văzut deja veniturile reduse ca urmare a incapacităţii de a livra pe piaţă produsele lor din cauza restricţiilor de deplasare impuse de pandemia de coronavirus.
Ambele ţări au anunţat măsuri de combatere a secetei, inclusiv extinderea proiectelor care vizează construcţia de rezervoare şi sisteme de irigaţii.
Ironia face ca recentele ploi torenţiale din estul României să fi exacerbat problema, inundaţiile afectând recoltele deja compromise de secetă.
„Nu am mai văzut o asemenea secetă de peste 60 de ani”, a spus recent ministrul Agriculturii din România, Adrian Oros, adăugând că peste 1,4 milioane de hectare de teren arabil au fost afectate.
Într-un raport publicat în martie, Agenţia europeană a mediului avertizează că ploile reduse vor sărăci terenurile agricole cu peste 80% în unele zone din Europa de Est şi de Sud-Est, în deceniile următoare, dar afirmă că deficitul de apă va afecta şi randamentul recoltelor şi productivitatea din Scandinavia şi Europa Centrală.
Organizaţia Mondială a Alimentaţiei (FAO) şi alte agenţii ONU au avertizat la rândul lor că restricţiile de deplasare din timpul crizei Covid-19 ameninţă logistica şi lanţurile de aprovizionare, făcând ca 135 de milioane de oameni din lumea întreagă să se confrunte cu penurii acute de hrană.
