Italia a primit un ajutor redus din partea vecinilor săi europeni în primele săptămâni din februarie și martie, spitalele sale din nord fiind copleșite, scrie BBC.
Având în vedere că Italia numără 31.000 de morți, îngrijorarea crește și asupra impactului economic și există semne de creștere substanțială a numărului de italieni care își pierd încrederea în UE.
Tratatul de la Roma a lansat Comunitatea Economică Europeană, în 1957, cu Italia membru fondator.
„Mi-am schimbat opinia, vis a vis de Europa. Ne confruntăm cu o urgență absolută și faptul că țările vecine ne întorc spatele este într-adevăr penibil”, spune Marco Tondo, agent imobiliar din Roma, în vârstă de 34 de ani.
Acesta primește de la guvernul italian 80% din salariul normal, pe o perioadă de nouă săptămâni.
Potrivit unui sondaj de opinie realizat pe un eșantion reprezentativ compus din 1.000 de italieni, realizat în aprilie de către Tecné, 42% dintre respondenți au declarat că ar părăsi UE, în creștere față de procentul 26%, din noiembrie 2018.
Cu toate acestea, un sfert din acest număr a declarat că ar rămâne în bloc, dacă Europa ar aproba măsuri concrete pentru Italia.
Când a izbucnit criza de sănătate , premierul Italiei, Giuseppe Conte a cerut crearea coronabounds, care ar fi fost subscrise de toți membrii zonei euro pentru a împărți sarcina redresării economice.
În câteva zile, Germania și Olanda au exclus orice fel de mutualizare a datoriei. Acest lucru nu a fost bine primit în Italia. Criticii au spus că Italia a fost umilită în UE.
„Solicitarea coronabounds a fost modalitatea perfectă de a ne trânti ușa în față”, susține Carlo Altomonte, profesor asociat de economie a integrării europene la Universitatea Bocconi.
