Analiză AmCham: Care sunt principalele probleme ale Bucureștiului și cum pot fi rezolvate

Camera de Comerț Americană-AmCham România- a realizat un raport cu cele mai mari probleme ale Capitalei. Traficul intens, poluarea sau sănătatea fiind doar câteva capitole la care București stă mai prost față de alte capitale europene. AmCham a propus și un plan de măsuri pentru soluționarea lor. 

Spre exemplu, pentru a rezolva problemele legate de poluarea atmosferică, AmCham a propus, printre altele:

• Investiții în infrastructura de măsurare mult mai granulară și în timp real a nivelului de poluare, prin sisteme de senzori; aceștia pot fi utilizați și pentru identificarea, în timp real, a surselor de poluare și autosesizarea autorităților de control.
•  Introducerea unui sistem de taxare a poluatorilor, începând de la mașinile cu nivel mare de poluare până la poluatorii industriali. Complementar, se pot adopta măsuri stricte de control al traficului în zone care înregistrează valori de poluare apropiate sau peste limitele admise.
•  Reducerea numărului de autoturisme în oraș ca urmare a eficientizării și modernizării transportului în comun, înființării/ extinderii pistelor de biciclete, construirii parcărilor la intrarea în oraș și în interiorul acestuia, extinderii metroului și construirii unor linii de tren urban.
•  Derularea unor programe de educare a cetățenilor cu privire la efectele nocive ale poluării și la comportamentele care ar trebui corectate pentru a reduce poluarea.
• Asumarea unor ținte clare pentru extinderea suprafețelor verzi din București, prin înființarea de noi parcuri, zone recreaționale verzi și soluții inovative tip natură urbană, cu obiectivul de a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor și a aerului.

În ceea ce privește problema utilităților publice, AmCham spune că acestea sunt într-o „stare critică” și recomandă:

•  Stimularea eficienței energetice la nivelul clădirilor și infrastructurii de iluminat public prin:
•  Modernizarea clădirilor deținute sau administrate de Primărie în vederea îmbunătățirii performanței energetice prin atingerea țintelor de consum energetic redus, pentru a se
  apropia cât mai mult de construcțiile pasive sau cu consum de energie aproape de zero (nZEB).
• Reabilitarea și eficientizarea infrastructurii de iluminat public prin amplasarea de corpuri de iluminat de tip LED sau similare și instituirea unui mecanism inteligent de control, reglare și funcționare a sistemului de iluminat, care să asigure un consum redus de energie.
•  Realizarea unui master plan digital privind amplasarea rețelelor de utilități și capacitatea acestora, sub rezerva asigurării, în subsidiar, a protecției elementelor de infrastructură critică. Centralizarea și publicarea acestor informații pot sprijini cetățenii și investitorii în decizia de achiziționare a unor terenuri și imobile. Totodată, este necesară centralizarea datelor privind amplasarea rețelelor de utilități publice, a stării și a capacității acestora, de la toți operatorii de utilități, pentru a evita situațiile în care investiții majore sunt întârziate de necesitatea relocării rețelelor de utilități a căror prezență pe amplasament nu era cunoscută.
• Extinderea rețelelor de canalizare înaintea dezvoltării proiectelor imobiliare noi. De asemenea, ar trebui utilizată o perspectivă zonală, nu una limitată strict la un imobil nou construit.

Camera de Comerț Americană mai afirmă în raportul său ca sănătatea este unul dintre cele mai deficitare domenii ale Bucureștiului. De aceea,câteva dintre măsuri sunt:

• Investiții în centre medicale, prin modernizarea spitalelor cu echipamente medicale noi sau construirea unor noi unități medicale (multi și mono specializate), dotate cu tehnologie de ultimă oră. De exemplu, realizarea Complexului Medical ”Carol Davila” –
  Universitary Medical City prin dezvoltarea unei amenajări urbane moderne, în jurul noului sediu al Facultății de Medicină și a obiectivelor aferente acesteia – spital universitar, campus universitar, centre de cercetare etc.
• Modernizarea centrelor de urgență aflate în subordinea Primăriei pentru a asigura un răspuns prompt și eficient în cazul unor evenimente neprevăzute, precum și o coordonare optimă cu instituții adiacente, precum ISU București.
• Eficientizarea achizițiilor din sănătate printr-o simplificare a procesului actual de achiziție și o transparentizare a modului în care banii publici sunt cheltuiți.
• Digitalizarea sistemului medical prin crearea unui sistem unic
  de programări la nivelul orașului și prin transmiterea documentelor în format electronic, contribuind astfel la eficientizarea
  procesului medical și la reducerea timpului de așteptare pentru
  pacienți.Bucureștiul este pe primul loc în topul orașelor cu cel mai aglomerat trafic din Europa și pe locul 14 global, din 416 orașe analizate din 57 țări de pe 6 continente! În 2019, nivelul de congestie a traficului a fost de 52% (în creștere cu 4% față de 2018), ceea ce înseamnă că o călatorie de 30 de minute durează cu 52% mai mult. Anual, o persoană pierde 227de ore în trafic, adică 9 zile și 11 ore.

De aceea, pentru a decongestiona traficul, AmCham recomandă:

•  Decongestionarea migrației zilnice spre și dinspre nordul orașului, prin echilibrarea dezvoltării economice și a ofertei de muncă și în celelalte azimuturi, în special în estul și sudul orașului, în prezent potențialul acestor zone nefiind utilizat.
•  Susținerea finalizării centurii Bucureștiului, dotată la nivel de autostradă (inel exterior) pentru reducerea numărului de mașini cu tonaj mare din oraș, a călătorilor care se află în tranzit, dar și pentru eliminarea blocajelor constante de pe centură și susținerea finalizării reabilitării și modernizării actualei centuri (DNCB) la profil de drum expres.
•  Construirea unor inele suplimentare pentru fluidizarea traficului din interiorul orașului și a unor pasaje subterane și supraterane în intersecțiile foarte aglomerate pentru a degreva principalele noduri de trafic.
• Implementarea unui sistem de monitorizare și control al traficului, folosind semafoare inteligente, introducerea în mod real a “undei verzi” (de exemplu, după modelul Budapestei).
•  Construirea unor parcări subterane și/sau supraetajate și implementarea soluțiilor de tip smart parking care să contribuie la eliberarea benzilor de circulație și totodată la decongestionarea traficului. De asemenea, se poate avea în vedere dezvoltarea unor
  parteneriate cu proprietarii centrelor comerciale pentru utilizarea spațiilor de parcare în intervalul orar 22:30-08:30 de către persoanele care locuiesc în apropierea acestor centre.
• Construirea unor stații Park & Ride în regiunea BucureștiIlfov, în apropierea intrărilor în Municipiul București și a nodurilor de transport public (stații de metrou, stații de tren urban, stații de pe centura feroviară a capitalei).
•  Crearea unor piste de biciclete și trotinete, cu rampe de trecere și acces, precum și amenajarea unor zone de parcare pentru acestea, încurajând astfel transportul alternativ și decongestionarea traficului.

Cât despre transportul în comun, AmCham spune că poate fi îmbunătățit prin:

•  Reanalizarea densității traficului, numărului și poziției stațiilor și frecvenț ei de circulație a mijloacelor de transport.
•  Alinierea stațiilor și orarelor diferitelor mijloace de transport pentru diminuarea timpilor de așteptare, precum și a duratei călătoriei.
•  Realizarea unei aplicații care poate oferi date în timp real despre stadiul și potențialele întârzieri ale mijloacelor de transport, pentru a sprijini o planificare mai bună a călătoriilor.
• Oferirea unui singur tip de bilet pentru toate mijloacele de transport public și introducerea abonamentelor zonale
• Accesibilizarea transportului în comun pentru persoanele cu dizabilități, prin asigurarea rampelor de acces în toate mijloacele de transport.
•  Implementarea unor indicatori de performanță care să măsoare timpii din trafic și lungimea rutelor pentru a contribui la o evaluare structurată a transportului în comun și a ajuta la identificarea principalelor zone de îmbunătățire.
•  Conectarea cartierelor nou construite la rețeaua de transport public pentru a oferi o alternativă viabilă la transportul cu mașina proprie.
• Introducerea benzilor de circulație dedicate pentru transportul în comun (autobuze, troleibuze, taxi) și pentru ambulanțe.
• Dezvoltarea infrastructurii, flotei și echipamentelor prin investiții care îmbunătățesc accesibilitatea și reduc timpul de tranzit. Trei măsuri pe care le recomandăm sunt:

1. Extinderea metroului și construirea unor linii de tren urban, care facilitează o conexiune mai rapidă între principalele puncte de interes ale Bucureștiului (de exemplu, legarea aeroportului de oraș), precum și între București și localitățile din zona metropolitană (prin reabilitarea și modernizarea centurii feroviare a capitalei și a stațiilor de pe traseul acesteia).
2. Modernizarea și extinderea rețelei de tramvai.
3. Extinderea și modernizarea flotei mijloacelor de transport pentru a reduce timpul de tranzit și a facilita condiții mai bune în mijloacele de transport, încurajând astfel cetățenii să le utilizeze.

•  Susținerea demersurilor pentru reabilitarea Gării de Nord,
  care vizează transformarea acesteia într-un pol intermodal de
  transport.