Sărbătoarea Rusaliilor. Tradiții și obiceiuri ale românilor în această zi

Astăzi creștinii ortodocși prăznuiesc Pogorârea Duhului Sfânt. De această sărbătoare, cunoscută și sub numele de Rusalii sau Duminica Mare, sunt legate numeroase tradiții și obiceiuri străvechi.

În această duminică este celebrat momentului coborârii Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus Hristos, adunați la Ierusalim. Evenimentul, relatat în Noul Testament, s-a petrecut la 50 de zile după Învierea lui Hristos, motiv pentru care sărbătoarea se mai numește și Cincizecimea.Momentul este considerat ca fiind actul de naștere al Bisericii Creștine, Duhul Sfânt fiind trimis pe pământ după Înălțarea lui Iisus pentru a conduce – în numele Său – Biserica.

Denumirea de Rusalii provine din limba latină și semnifică sărbătoarea romană a rozelor, a trandafirilor, consacrată cultului morților și impusă în toate provinciile ocupate de Imperiul Roman. Creștinii au preluat această semnificație, stabilind ca sâmbăta dinaintea Rusaliilor să fie una dintre zilele de pomenire a morților („Moșii de vară”).

Există anumite diferențe între durata acestei sărbători în unele regiuni din Moldova și Transilvania – unde unde creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, și respectiv unele zone din sudul țării, unde Rusaliile se întind chiar și pe o perioadă de 7 zile.

Pe lângă semnificația creștină a sărbătorii, au persistat până recent, în tradiția poporului român, reminiscențe ale unei vechi religii uranice practicată de strămoșii noștri. Aceste elemente au conviețuit cu cele creștine, ajungând până aproape de zilele noastre.

Astfel, în calendarul arhaic al strămoșilor noștri această zi era dedicată unor divinități numite Rusaliile – fiinţe fantastice, malefice, care umblă prin văzduh şi provoacă mult rău oamenilor, schimonosindu-i, înnebunindu-i ori lăsându-i muți pe cei care nu le respectă zilele. În toate satele românești, în aceste zile femeile nu lucrau nimic în toate miercurile, începând cu 24 de zile înainte de Duminica Rusaliilor. Pentru a le îmblânzii oamenii le dăduseră nume precum Doamnele, Frumoasele, Ielele, iar în zâmbăta din ajunul Rusaliilor, puneau la porţile caselor ramuri verzi de tei ori nuc, plante despre care se spune că alungă duhurile rele. Oamenii duceau aceste frunze la biserică în Duminica Mare pentru a fi sfințite. Preoții au încercat să confere un caracter creștin obiceiului, făcând o similitudine între forma acestor frunze și limbile de foc care au coborât pe capetele apostolilor în ziua de Cinzecime.

În Oltenia și Muntenia, s-a păstrat Călușul, obicei străvechi legat de sărbătoare Rusaliilor, care este considerat un ritual cu caracter tămăduitor, aducător de sănătate și noroc. În general obiceiul Căluşului avea o durată de 9 zile, începând în Duminica Rusaliilor şi încheindu-se peste 9 zile, în “Marţea ciocului”, atunci când era îngropat steagul şi se desfăcea ceata. În alte zone se încheia la 3 zile după Rusalii, adică în prima marţi.

Etnografii sunt de acord că este vorba de o străveche formă de inițiere în practicarea unor riturilor de fertilitate, vindecare sau profilaxie a bolilor, cu evidente conotații magice și religioase, chiar dacă în ultima vreme accentul a început să cadă aproape exclusiv pe iniţierea în dans, pe păstrarea şi transmiterea jocului. Ceata de bărbați, purtând o costumație specifică și beneficiind de anumite obiecte precum bastoanele, colindă satul și joacă în gospodăriile oamenilor, în jurul mesei pe care gazda pune grăunţe, lână, apă, sare, pelin, usturoi, folosite în hrana animalelor sau la însămânţatul din anul următor. Membrii cetei joacă anumite scene rituale (Doborârea Călușarului), iar Mutul cetei stimulează fertilitatea și fecunditatea cu bastonul său ori prin purtarea în jurul taliei a unei salbe cu clopoţei sau a unui ciucure care avea o mişcare lascivă în timpul dansului. Caracterul taumaturgic sau profilactic al practicilor călușarilor este evident în purtarea panglicilor luate de la femei, a tichiilor copiilor, prin prinderea în horă a femeilor și bărbaților, ori prin plătirea dansatorilor pentru a trece peste gazde. Un rol important al Călușului este jocul pentru vindecarea celor vătămați de spiritele numite Rusalii.

Articolul precedentFOTOGALERIE: Vama Veche în primul weekend de după relaxarea restricțiilor
Articolul următorCoronavirus România: 189 de cazuri noi; 2.468 persoane în carantină