Anii`60 -`70 au adus, pe lângă altele, unul dintre cele mai controversate studii realizate vreodată. Perechi de gemeni-dubleți și cel puțin o serie de tripleți identici au fost separați la naștere fără știrea nimănui și trimiși în familii adoptive. Povestea merge până în zilele noastre, când perechi de gemeni încă se regăsesc.
Peter B. Neurbauer a fost un psihiatru și psihanalist al cărui nume nu spune nimic la prima vedere. Interesant este că de el se leagă unul dintre cele mai controversate studii realizate vreodată. El și echipa sa au separat la naștere cel puțin 5 perechi de gemeni-dubleți și cel puțin o serie de tripleți identici fără ca aceștia să fi fost înștiințați vreodată de acest fapt.
Peter Bela Neubauer și un studiu ce pare desprins din fantastic
Peter Bela Neubauer (1913 – 2018) a fost un psihiatru și psihanalist născut în Germania care a emigrat în America în 1941 pentru a scăpa de o posibilă persecuție a naziștilor.
Pregătirea medicală și-a făcut-o înainte de a emigra, la Universitatea din Viena și la cea din Bern, Elveția.
Ajuns în Statele Unite, Neubauer era deja familiarizat cu lumea academică. Și-a început ascensiunea prin a lucra cu fiica marelui psihanalist Sigmund Freud, Anna.
Neubauer nu era străin cu succesul. După moartea Annei Freud, psihiatrul a fost co-edior la revista prestigioasei Universități din Yale, „Studiul Psihanalitic al copiilor”.
Neubauer este autorul principal al unuia dintre cele mai controversate studii realizate vreodată care arată cât de importantă poate fi etica în orice cercetare.
În esență, cel puțin 5 perechi de gemeni-dubleți și cel puțin o serie de tripleți identici au fost realmente despărțiți la naștere pentru a se observa pe parcursul vieții lor care este influența biologică asupra vieții și care este influența educației asupra lor.
Grav este că încă nu se cunoaște numărul tuturor participanților la studiu și pe parcursul trecerii anilor, alte perechi de gemeni se regăsesc, arătând la fel, dar neștiind că au vreo legătură de rudenie.
Documentarul care a încercat obținerea adevărului
Cu toate acestea, lumea din ziua de azi nu a luat contact cu Neubauer până în 2018. În acel an, documentarul ”Trei străini identici” (Three identical strangers) a fost lansat.
Documentarul spune povestea cea mai celebră a acestui studiu, o poveste cu final tragic.
Documentarul îl prezintă într-un mod mult mai artistic, în slow-motion, pe unul dintre protagoniști, care intră în complexul unei facultăți și toată lumea îl recunoaște. Personajului principal i se pare straniu, dat fiind faptul că el era un ”boboc” (”freshman”) în facultate.
Se pare că toți au crezut că protagonistul este unul dintre băieții dintr-un an superior. Confuzia este și intriga documentarului, o intrigă venită chiar în deschiderea documentarului.
De ce a fost confundat protagonistul cu unul dintre băieții dintr-un an mai mare? Erau identici.
”Eram la fel, ne comportam la fel, fumam chiar și aceleași țigări, Malboro roșu”
David Kellman, Bobby Shafran și Eddy Galland s-au întâlnit la vârsta de 19 ani, în 1980. Arătau la fel, se îmbrăcau la fel, totul era la fel la aceștia.
„Ce ar fi dacă ți-aș spune cea mai fascinantă poveste din toată viața ta”, iar cei trei tripleți se încadrau perfect în sintagma aceasta. Din momentul în care s-au cunoscut, cei trei au fost de nedespărțit.
S-au mutat împreună imediat după ce au câștigat faimă. Toate televiziunile voiau măcar un scurt interviu cu ei. Erau identici în mișcări iar oamenii nu se mai săturau să-i vadă la televizor.
Erau carismatici și și-au deschis chiar și un restaurant, ”Tripleții”, în New York, acolo unde s-au mutat împreună. Cei trei băieți s-au și căsătorit și părea că lumea este a lor.
Goana după adevăr, nesfârșită chiar și în zilele noastre
Cu toate că aveau un succes răsunător, familiile celor 3 tripleți voiau adevărul. Membrii și-au dat seama că copiii lor au fost adoptați de la aceeași agenție de adopție, Louise Wise.
Ajunși în audiență la membrii asociației, părinții tripleților nu au obținut mare lucru. Ar fi dat în judecată agenția, dar costul nu s-ar fi justificat. Până la urmă, tinerii tripleți erau pe culmi. Ce s-ar fi putut întâmpla rău?
Doar că în 1995, după o lungă luptă cu tulburările mentale, Eddy Galland, unul dintre tripleți, s-a sinucis.
Cu ajutorul jurnalistului Lawrence Wright, câștigător al premiului Pulizer, lucrurile au început să se lege în cazul tripleților. Wright a publicat un articol privind un studiu extrem de controversat în care Neubauer, se pare, a despărțit chiar la naștere mai multe perechi de dubleți și tripleți și le-a trimis în familii diferite, dorind să afle cât de mult influențează geneticul creșterea și cât mediul familial. Doar că informații prea multe despre studiu nu existau, mai ales că totul era ținut în mare secret.
Mai mult decât a separa destinele din naștere, Neubauer a mințit familiile că participă la un studiu de observare a copiilor adoptați, acesta fiind motivul pentru care, pe tot parcursul copilăriei, cei mici erau atent observați și măsurați de asistenții psihanalistului german.
Totul a fost păstrat cu atât de multă ”sfințenie” încât, până la popularizarea studiului și realizarea documentarului, cei doi gemeni rămași în viață nici măcar nu primiseră clarificări sau studiul în sine.
De menționat este că, studiul nu a fost niciodată publicat și peste 11.000 de documente cu privire la acesta sunt blocate în arhiva Universității Yale până în 2065.
Abia după succesul avut de documentar, gemenii rămași în viață au primit câteva documente, printre care și un filmuleț din timpul studierii făcute în casele familiilor adoptive de către asistenți.
Chiar și acum, alți gemeni se regăsesc
Michele Mordkoff și Allison Kanter au fost adoptate de familii diferite în 1964. Nimeni nu a știut că ele erau surori gemene, până ca Michele să vizioneze documentarul Three Identical Twins, potrivit Daily Mail.
Știind că Louise Wise a fost și centrul ei de adopție, s-a dus să își facă un test ADN. Câteva săptămâni mai târziu, rezultatul a confirmat că femeia avea ”un membru de familie imediat”. Inițialele erau ”AK”, iar contul făcut pe Ancestry.com era al unui californian, Kyle Kanter.
Curioasă, Michele l-a căutat pe Facebook și a descoperit rapid pagina mamei sale, Allison. Michele a contactat-o prin intermediul Facebook și așa, cele două gemene s-au regăsit.
Cu toate că sperau să fie ca în documentar, cele două gemene aveau deja o familie și au decis că nu este cazul să se mute împreună. Gemenele separate nu aveau mișcări identice, ca în cazul băieților din documentar.
De ce un astfel de studiu nu este de dorit în zilele noastre?
Pe cât de folositor ar vrea oricine să-l considere, acest studiu a frânt multe destine încă de la naștere. Adevărul nu-l vom afla. Neubauer a murit în 2008, nefiind tras la răspundere niciodată pentru faptele sale iar, până în 2065, când Universitatea Yale va pune la dispoziție toate datele studiului, nimeni nu va știi concluziile studiului sau câți participanți a avut acesta.
Cu toate acestea, poate că Neubauer a vrut să facă lumină în privința unor aspecte. Eddy Galland, cel care s-a sinucis dintre tripleți, avea un tată dur cu el în multe dintre momentele vieții lui. Poate că genetica nu este atât de influentă precum sunt experiențele din copilărie în ceea ce privește cresterea copiilor. Ne-o demonstrează chiar cei trei tripleți.
Cu toate posibilele beneficii în lumea științei, nimeni nu îți dă dreptul să schimbi cursul vieții atâtor oameni doar pentru binele științei. Neubauer ar fi trebui tras la răspundere pentru tot ce a făcut. Chiar unul dintre tripleți mărturisea în timpul filmărilor documentarului: ”Am fost șoareci umani de laborator”.
În ziua de azi, cercetările fără consimțământ informat în prealabil nu ar mai trebui să se desfășoare. Ceea ce s-a întâmplat în cazul acestui studiu este îngrijorător pentru că ne arată cum se pot schimba vieți doar pentru un așa-zis ”bine științific”.