Biserica Ortodoxă Română a proclamat anul 2021 ”Anul omagial al pastorației românilor din afara României și Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor”. Senatorul Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara țării, copreședinte AUR, a salutat proclamarea.
Patriarhul a prezentat icoana reprezentativă a Anului omagial 2021 şi a motivat întrebuinţarea acesteia, potrivit Basilica.
În icoană apar trei sfinţi care s-au născut pe teritoriul ţării noastre, dar care au mers în afara ţării în misiune duhovnicească. Este vorba despre:
- Sfântul Cuvios Ioan Casian, hirotonit diacon de Sfântul Ioan Gură de Aur, originar din Dobrogea; a trăit la sfârşitul secolului al IV-lea şi prima jumătate a secolului al V-lea.
- Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul care a trăit la sfârşitul secolului al V-lea şi prima parte a secolului al VI-lea.
- Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ, care a trăit în secolul al XX-lea şi care a trecut la domnul în anul 1960. Moaştele lui au fost descoperite intacte 20 de ani mai târziu, în 1980. A fost trecut în rândul sfinţilor de Patriarhia Română şi apoi de Patriarhia Ierusalimului.
Aceşti trei sfinţi de origine română nu au mormintele în ţară, ci printre străini, a afirmat Patriarhul României.
Reacția lui Claudiu Târziu
Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara țării și copreședinte AUR, a salutat decizia BOR.
„Decizia Patriarhiei Române este cu atât mai importantă cu cât numărul românilor de peste hotare a depășit de mult 10 milioane și ne plasează printre națiunile lumii cu una dintre cele mai ridicate rate a expatrierii”, susține Târziu.
„În aceste condiții, chestiunea păstrării identității de neam și de credință devine tot mai acută și necesită eforturi suplimentare din partea statului român și a Bisericii în beneficiul românilor din afara frontierelor”, a subliniat acesta.
„Doresc să asigur Patriarhia Română de tot sprijinul Comisiei senatoriale pentru comunitățile de români din afara țării în vederea intensificării activității de asistare cultural-identitară și religioasă a conaționalilor noștri din Republica Moldova, din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani și din diaspora emergentă. Acest sprijin trebuie să se concretizeze în măsuri adecvate și euroconforme pe plan legislativ, instituțional și financiar-bugetar”, a anunțat președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara țării.
„În plin proces de globalizare, situația reclamă solidaritatea exemplară a clasei politice și a întregii societăți românești cu frații noștri din afara țării expuși aculturației sau presiunilor asimilaționiste”, a conchis senatorul Claudiu Târziu.
