La 9 iulie 1941, Armata Română încheia operațiunile militare în Nordul Bucovinei, atingând granița existentă între România și URSS în vara anului 1940.
Anterior, după debutul campaniei în colaborare cu armata germană, la 22 iunie 1944, în ziua de 2 iulie Armata a 3-a română, având în flancuri Armatele 17 şi 11 germane, declanşa operaţiunea de eliberare a nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa. Orașul Cernăuţi, capitala istorică a provinciei Bucovina, avea să fie eliberat la 5 iulie 1941, populația românească locală întâmpinând trupele române cu un entuziasm de nedescris, entuziasm neîmpărtășit deloc însă de anumite minorități etnice care, cu un an înainte, primiseră cu flori trupele de ocupație sovietice și se dedaseră la atrocități împtriva militarilor români în retragere și împotriva patrioților români locali. Primele unităţi românești care au intrat în Cernăuți au fost batalioanele 3 şi 23 vânători de munte.
La 8 iulie, brigada 2 mixtă munte a atacat decisiv spre Hotin, reușind a doua zi, pe 9 iulie 1941, eliberarea acestui străvechi pământ românesc. Din păcate restabilirea administraiei românești avea să dureze mai puțin de 3 ani, până în 1944, când sovietici au ocupat din nou acest vechi pământ românesc, nici până azi revenit la trupul Patriei-Mumă.
În săptămânile ce vor urma, armatele române vor continua să elibereze și restul provinciei istorice Basarabia.
