Leon Șușman era născut 1910, în comuna Măhăceni, judeţul Alba, într-o familie de ţărani mijlocaşi greco-catolici cu 10 copii. Avocat. În perioada 1949-1950 a fost lider al unui grup de rezistenţă în zona Măhăceni-Aiud, iar între anii 1950-1957 a condus grupul de rezistenţă din zona Poşaga, împreună cu preotul greco-catolic Simion Roşa. Acesta fusese fugar între 1949-1950 a fost fugar împreună cu alţi preoţi greco-catolici.
În 1948 fraţii Leon şi Gheorghe Şuşman au intrat în clandestinitate, fiind urmăriţi de autorităţile comuniste, arată istoricul Dorin Dobrincu în textul pentru prezentarea grupului Leon Șușman în expoziția permanentă de la Memorialul Sighet. Ei s-au adăpostit în zona Turda-Ocna Mureş-Aiud-Blaj, în apropierea localităţilor Dumbrava, Cisteiu de Mureş, Micoşlaca, Ciugudu de Sus, Alecuş, Ormeniş, Cicău, situate pe valea Mureşului. În zona comunei Poşaga de Sus, judeţul Turda, mai mulţi opozanţi ai regimului comunist intraseră în clandestinitate în anii 1948-1950, încercând să supravieţuiască până la o sperată schimbare a regimului comunist.
Iniţial nu foarte important în ochii autorităţilor, treptat acest grup a ajuns să atragă atenţia Securităţii, pentru depistarea şi anihilarea sa fiind recrutaţi numeroşi agenţi. La 18 iulie 1957, în cursul unei operaţiunii a Securităţii a fost împuşcat mortal preotul Simion Roşa, iar Leon Şuşman rănit grav, murind la scurt timp. În schimbul de focuri a murit şi şeful echipei de Securitate. Gheorghe Şuşman şi Vasile Crişan au fost prinşi vii.
În perioada următoare au fost arestaţi zeci de susţinători din zonă ai grupului Şuşman-Roşa. Cei reţinuţi au avut parte de anchetele specifice epocii, au fost judecaţi în mai multe loturi de către Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Cluj, în anul 1958, acordându-li-se pedepse grele, inclusiv la moarte, cum a fost cazul cu Gheorghe Şuşman şi Vasile Crişan. În afară de cei trimişi în puşcării, numeroase familii (de la sugari până la bătrâni) au fost deportate în Bărăgan, averea lor fiind confiscată de stat.
Partizanii din grupul Leon Şuşman-Simion Roşa şi susţinători ai lor executaţi în 1958:
La 4 august 1958 a fost executat în penitenciarul Gherla Vasile Crişan, membru al grupului, condamnat la moartea, prin sentinţa nr. 463/12 aprilie 1958 a Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Cluj).
Prin sentinţa nr. 464/12 aprilie 1958 a Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Cluj au fost condamnaţi la moarte Ilie Vlad şi Teodor Trânca (ţăran din Segaje, Alba, născut în 1907) fiind executaţi la 4 august 1948 la Gherla.
Ilie Vlad, ţăran din Poşaga de Sus, Cluj. Susţinător al grupului Şuşman. Arestat în august 1957, a fost condamnat la moarte. În fişa de încarcerare întocmită în penitenciarul Gherla est trecut că „a favorizat infractorul”.
Prin sentinţa nr. 561/30 aprilie 1958 a Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Cluj au fost condamnaţi la moarte Vasile Răfăilă (născut în 1926, ţăran din Poşaga) şi Andrei Bicuţ (ţăran din Poşaga), executaţi la 2 septembrie 1958 la Gherla.
