După negocieri între PSD, PNL, UDMR și USR, Guvernul pregătește concedieri efective în jur de 12.000 de posturi și o reducere de 10% a personalului bugetar, cu plafonări diferențiate între central și local. Gheorghe Sârbu avertizează că „a spune unei tăieri de personal reformă este mult spus” și cere coerență tehnică, etapizare și criterii, în discuția purtată în „Politicos Nepoliticos” cu Sorin Manea, la Sens TV.
Negocierile între liderii coaliției și reprezentanții UDMR și USR au dus, potrivit prezentării din platou, la o formulă tehnică ce prevede reducerea cu 10% a personalului bugetar, aplicată simultan la nivel central și local, cu un mecanism care taie din plafonul maxim de posturi din primării și consilii județene, dar fără a depăși 20% din numărul efectiv de angajați. Pachetul ar urma să fie asumat de Guvern în Parlament, ceea ce blochează amendamentele opoziției. În fața acestei „soluții unice”, Gheorghe Sârbu a introdus măsura în registrul prudenței. „În primul rând, cred că trebuie punctat că deși noi… mai toată discuția a fost despre administrația locală, acolo sunt și salariile cele mai mici. Salariile mari cu adevărat… sunt la nivel central. De aceea PSD a și insistat ca cele două să fie până la urmă tratate la pachet”, a spus acesta, în cadrul Sens TV.
Gheorghe Sârbu a insistat asupra definirii corecte a termenilor. „În forma actuală cred că reformă este mult spus… să spui unei tăieri de personal reformă este mult spus în contextul în care la nivel local nu reorganizezi UAT-uri, la nivel central nu comasezi agenții. Nu poți vorbi despre reformă în aceste condiții”, a afirmat el la „Politicos Nepoliticos” cu Sorin Manea. În același registru, a amintit că procesul de comasare a instituțiilor centrale a fost „demarat” prin ordonanțe anterioare, dar e încă neclar unde se ajunge: „Pentru central avem încă un proces… Au fost mai multe ordonanțe… despre aceste comasări… Încă nu văd că discuția aceasta avansează. La câteva autorități… se știa de acest 10%, dar mai mult de atât încă nu este clar.”
Pe direcția impactului social,Gheorghe Sârbu nu a cosmetizat cuvintele. „Cele mai mari economii… se vor face de la central cu adevărat pentru că salariul mediu este mult mai mare în central decât este în local. La local ce este mai costisitor sunt acele concerte, festivaluri, panseluțe și alte… construcții, schimbări de borduri. Acelea sunt costurile mari în local, nu personalul”, a spus el. În paralel, a avertizat în exclusivitate la Sens TV că „12.000 de oameni… cei mai mulți din local… vor impacta acele comunități, va impacta cererea, puterea de cumpărare… Pare că este singura soluție. Eu personal i-aș fi realocat… să fac reconversie profesională. Dar după atâtea luni de discuție, până la urmă am ajuns la tăieri. Este compromisul cel mai puțin dureros.”
O nuanță esențială în arhitectura propusă privește posturile vacante: „Cei care au deja dat afară să nu mai trebuiască să mai dea sau să poată să taie doar din posturile vacante, să nu mai dea din cele efectiv ocupate. Și aceasta are un impact… când reduci posturi vacante reduci dimensiuni de structuri… un director dacă pierde din posturile vacante de dedesubt nu mai poate fi decât șef de serviciu… Deci reduci salariile cu adevărat cele mai mari tăind din posturi vacante și te reduci și bugetul pe hârtie pentru că și posturile vacante se bugetează.” Prin această cheie, lovitura se mută dinspre „omul de la ghișeu” spre nivelurile cu salarizare înaltă și spre bugetele proiectate.
În studio s-a invocat și comparația istorică privind volumul personalului bugetar. Dinspre moderatorul emisiunii „Politicos Nepoliticos”, Sorin Manea, au venit cifrele potrivit cărora în perioada guvernării Ponta personalul ar fi fost în jur de 900.000, iar azi între 1,4–1,5 milioane, pe fondul investițiilor în digitalizare. Aici, Gheorghe Sârbu a oferit explicația instituțională: „Se întâmplă câteva lucruri. Cel mai important este că toată Uniunea Europeană trece printr-un proces de transformare a directivelor în regulamente… Concret… aproape s-a dublat numărul de atribuții… legea îi spune trebuie să ai personal dedicat… s-au creat niște posturi… s-a stabilit strategic că e nevoie să prioritizăm educația, securitatea socială, investițiile, atragerea de fonduri europene.” Tot el a adăugat corecția de etapă: „A crescut numărul… și pentru că… după tăierea semnificativă… aparatul era subdimensionat… avea nevoie de mai mulți doctori, profesori, polițiști.”
În chestiunea filosofiei de guvernare, poziția sa e explicită: „Noi susținem noțiunea acestui stat mare, spre deosebire de ceilalți care susțin stat mic. Statul minimalist, cel puțin în contextul de reglementare al Uniunii, nu poate funcționa… cetățeanul are așteptarea că va avea ce-i trebuie, când îi trebuie… și dacă nu se întâmplă, statul de ce n-a supravegheat măcar?” Pe acest fundal, Sârbu revine la idee: „Eu personal i-aș fi realocat… reconversie profesională… dar am ajuns la tăieri.” Iar pentru a tempera cinismul general, a explicat că „raportat la populație… nu suntem foarte sus… nouă ne-ar mai trebui oameni la stat… dar cu criterii foarte clare și de performanță.”
Finalul discuției a adus și tema integrității în instituții, cu observații despre evaluările încrucișate și vulnerabilități: „Sistemul are evaluări… te evaluează și colegii, și superiorii… anual, uneori la șase luni… Din păcate, acest sistem de evaluare nu este cu adevărat înțeles… toată lumea vrea… numai bine și foarte bine… dacă îi dai un suficient deja e scandal.”
Context
Reforma bugetară prezentată de coaliția PSD–PNL–USR–UDMR apare după ani de presiune bugetară și după un val continuu de creștere a cheltuielilor statului. În ultimul deceniu, atât administrația centrală, cât și cea locală au înregistrat extinderi semnificative de personal, justificate în parte prin creșterea atribuțiilor impuse de Uniunea Europeană, dar alimentate și de practici politice precum angajările pe criterii clientelare sau nevoia de a acoperi rapid lipsa de personal în domenii cheie.
Tăierile de acum apar într-un moment în care deficitul bugetar al României depășește pragurile europene, iar guvernul este obligat să prezinte măsuri ferme pentru reducerea cheltuielilor. În plus, administrația locală se confruntă de ani de zile cu supradimensionarea structurilor, cu posturi neocupate bugetate în continuare, dar și cu cheltuieli colaterale mari — de la evenimente publice la contracte de consultanță sau lucrări estetice costisitoare care nu au legătură directă cu funcționarea instituțiilor.
Adoptarea reformei prin procedura angajării răspunderii în Parlament arată urgența cu care guvernul dorește să aplice măsurile, dar și fragilitatea consensului politic. Opoziția nu poate modifica textul, ci doar să depună o moțiune de cenzură, ceea ce transformă această reformă într-un pariu politic major pentru executiv. Lipsa unor măsuri de reorganizare reală face însă ca reforma să fie percepută mai degrabă ca o soluție contabilă decât ca o strategie structurală.
Impact
Impactul imediat al concedierii celor peste 12.000 de bugetari va fi resimțit diferit în funcție de regiune. În localitățile mici, chiar și eliminarea unui număr redus de angajați poate destabiliza activitatea primăriilor, poate crește timpul de procesare a documentelor și poate reduce capacitatea de intervenție în probleme sociale, urbanistice sau administrative. Efectul economic este de asemenea important: pierderea simultană a unor salarii stabile afectează consumul și dinamica economică locală.
La nivel central, deși tăierile vor produce economii mai consistente datorită salariilor mai mari, există riscul ca instituțiile deja suprasolicitate să funcționeze mai greu. Lipsa de claritate privind comasările de agenții, reorganizarea instituțiilor sau realocarea personalului poate lăsa domenii critice — precum sănătatea, educația sau infrastructura — cu personal insuficient sau nepregătit.
Pe termen mediu, lipsa unei reforme reale poate duce la reapariția problemelor structurale: posturi reintroduse ulterior, angajări pe criterii politice sau readaptarea aparatului pentru a acoperi atribuțiile crescute impuse de legislația europeană. Fără o standardizare a evaluării performanței și fără criterii clare de profesionalizare, concedierile riscă să nu atingă țintele de eficientizare și să provoace dezechilibre suplimentare în administrație.
Articolul Tăieri masive în sistemul bugetar: 12.000 de angajați concediați || Administrațiile locale, primele lovite de reformă apare prima dată în Snews.ro.