Subiectul rețelelor ilegale care ar facilita obținerea de acte românești pentru cetățeni ruși, belaruși și ucraineni revine puternic în atenția publică în noul episod al podcastului „Spectatorul” cu Sorin și Oreste, disponibil pe Omtv.ro . Analiza arată că fenomenul, departe de a fi nou, are rădăcini încă din perioada imediat următoare anexării Crimeii. Discuția scoate la iveală mecanismele prin care acte de identitate românești ar fi fost obținute de străini care nu au vizitat niciodată România și nici nu cunosc limba română. În contextul tensionat al anului 2025, subiectul reaprinde temeri privind securitatea regională și complicitățile instituționale.
Jurnalistul Oreste Teodorescu abordează un subiect sensibil readus în atenția publică în 2025: existența unor rețele ilegale care ar facilita accesul la acte de identitate românești pentru cetățeni din spațiul ex-sovietic, inclusiv pentru persoane care nu au vizitat niciodată România și nu vorbesc limba română. În cadrul podcastului „Spectatorul” cu Sorin și Oreste publicat pe Omtv.ro, analistul a explicat că fenomenul este mult mai vechi decât pare și că ar fi început imediat după anexarea Crimeii în 2014–2015.
Oreste a descris subiectul ca fiind „reîncălzit”, adăugând că: „Această problematică e veche de cel puțin 10 ani, încă de prin 2015, adică imediat după anexarea Crimeii, aveam de-a face aici, în România, cu niște rețele ilegale care procurau acte românești, buletine de identitate și chiar pașapoarte românești pentru refugiați ucrainieni, pentru cetățeni ruși, belaruși și așa mai departe.”
El subliniază că aceste rețele nu puteau funcționa fără complicități instituționale: „E o rețea consolidată care se ocupă, probabil, cu complicitatea unor instituții de pe lângă Ministerul de Externe sau de pe lângă Ministerul de Interne, că nu poți să eliberezi buletine și pașapoarte chiar așa, în orb, fără să ai o structură în spate.”
În podcastul difuzat la Omtv.ro, Oreste a reamintit o anchetă din 2020, derulată în timpul pandemiei, care scosese în evidență creșterea bruscă a cererilor de cetățenie română venite din Federația Rusă, Belarus, Republica Moldova și Ucraina. Potrivit acestuia, numărul solicitărilor ar fi crescut de la aproximativ 900 pe an la peste 3.000, în contextul restricțiilor de circulație globale.
În continuarea discuției, acesta a detaliat situația: „Presa de investigație nota faptul că a crescut foarte mult, în timpul pandemiei, cererea de cetățenie românească din zona răsăriteană… de la 900 și ceva de cereri oficial depuse, la 3000 și ceva. Văd că acum, în 2025, apare recurent această temă a cetățeniei obținute de niște ruși, care nu au fost niciodată în România, care nu vorbesc limba română, deci, evident, nu aveau cum să treacă examenul de cetățenie.”
Oreste a explicat că procesul legal de dobândire a cetățeniei române este unul riguros. „România are un statut destul de rigid în ceea ce privește acordarea de cetățenie, cu niște examene destul de dure. Examen de limbă, examen de istorie, examen de cultură generală. E destul de complicat să obții cetățenia română pe bune.”
Riscurile asociate unor astfel de identități false sunt serioase, avertizează el. „În spatele acestor cetățenii europene se pot ascunde niște băieți care pot vota când trebuie votat, pot opera – sub protecția cetățeniei europene – acte de sabotaj pe teritoriul Uniunii Europene și al României, fără doar și poate, mult mai ușor decât să circule cu pașapoarte false.”
Un alt aspect semnalat în podcast ține de interesul unor oameni de afaceri din Rusia pentru pașapoarte românești, cu scopul de a-și proteja capitalul de eventuale sancțiuni. Oreste a comentat: „Sunt foarte mulți oligarhi și interlopi cu mulți bani din Federația Rusă, care se tem de sancțiunile Uniunii Europene și ale Statelor Unite și vor să-și protejeze cumva banii sub identități false.”
Cea mai tulburătoare parte a discuției a vizat identitățile furate ale unor soldați ucraineni morți pe front. „De unde știau cetățenii ruși care au obținut pașapoarte pe nume false – pașapoarte și buletine românești – de cetățenii ucraineni morți pe front? Pentru că mulți au folosit numele unor decedați în războiul dintre Rusia și Ucraina. Cine le furniza? Cine deține asemenea informații ca să le poată oferi unor beneficiari numele unor cetățeni morți, despre care probabil se știe că nici nu prea au rude sau moștenitori?”
Această întrebare ridică semne de întrebare asupra unor eventuale scurgeri de informații din baze de date sensibile, ori asupra existenței unor conexiuni între rețele criminale și structuri administrative sau militare din regiune.
După anexarea Crimeii de către Rusia în 2014, numeroase rețele de trafic de identități au fost documentate în regiune. România, fiind stat membru UE, a devenit o țintă pentru cei care doreau acces la spațiul comunitar. Fenomenul a fost sporadic investigat în presă, însă subiectul revine în 2025 pe fondul tensiunilor geopolitice și al riscurilor de securitate.
Dacă se confirmă amploarea rețelelor descrise, consecințele pot afecta atât securitatea națională, cât și integritatea sistemelor electorale și administrative. Identitățile românești oferă acces direct în UE, libertate de circulație și pot masca operațiuni de influență, spionaj sau evaziune a sancțiunilor internaționale.
Discuția din podcastul „Spectatorul” cu Sorin și Oreste readuce în atenție un fenomen periculos, care, deși datează de peste un deceniu, pare să intre într-o nouă fază în 2025. Rămân însă deschise întrebări majore privind complicitățile, sursele de informații și scopurile finale ale celor care folosesc aceste identități false.
Articolul Rețele de fraudă cu acte românești: mii de identități românești folosite ilegal de către ruși apare prima dată în Snews.ro.