În contextul dezbaterilor despre reintroducerea indemnizațiilor speciale pentru aleșii locali, jurnalistul Oreste Teodorescu a criticat folosirea Curții Constituționale ca pretext pentru blocarea reformelor. În cadrul podcastului „Spectatorul” cu Sorin și Oreste, acesta a afirmat că sistemul politic menține privilegiile prin „jocuri de imagine”, evitând o reformă reală a administrației și a finanțării sistemului public.
Într-o discuție despre pensiile speciale alocate primarilor, jurnalistul Oreste Teodorescu a criticat în cadrul podcastului „Spectatorul” cu Sorin și Oreste, modul în care clasa politică folosește deciziile Curții Constituționale ca pretext pentru a evita asumarea unor reforme reale.
„Adică, atunci când vrei să distrugi și să denaturezi o chestiune, dar te prezinți ca marele salvator, te folosești de viciul de procedură și spui: «Am încercat, dar Curtea Constituțională a zis că nu e constituțional».
Este jocul cu polițistul bun și polițistul rău, ca să-i mai păcălim încă o dată. Asta a înțeles lumea. Eu cred că această poveste cu rezolvarea problematicii privilegiaților, a specialilor, a indemnizațiilor politice, e departe de a putea fi rezolvată pe cale amiabilă.
Aici, ori avem o intervenție brutală a creditorilor care finanțează România și care să spună: «Dacă nu închideți capitolul ăsta, gata, nu mai primiți împrumuturi preferențiale și vă taxăm până intrați în colaps», ori faceți reforma și nu aveți încotro
Ori cineva cu suficiente cohones politic va propune pe bune un referendum pentru modificarea Constituției în care această super putere pe care o are Curtea Constituțională va trebui reajustată într-o nouă formă constituțională în care să nu mai fie nimeni mai presus de lege”, a explicat acesta pe omtv.ro.
În aceeași ediție a podcastului, Oreste a comentat modul în care angajările masive în sistemul public și „clientelizarea politică” au devenit mecanisme structurale ale administrației românești, în ciuda promisiunilor repetate de digitalizare și reformă.
„Așa este, așa funcționează tipul acesta de afacere politică feudală: îți dau și ție ceva, vii să facem o treabă împreună și îți dau și ție ceva. Ce să îi dai tu? Îi dai din banii mei și din teritoriul administrației românești. Adică: ia și tu un loc într-un consiliu de administrație, ia și tu un loc într-un comitet director, te numim și pe tine nu știu la ce instituție sau reprezentanță guvernamentală și așa mai departe.
Și așa crește clientela de partid și așa se creează infrastructura prin care se sifonează banul public, printr-o rețea de tip „șuviță”, în care între partide și instituții există o conexiune de tip suveică.
Asta definește mai degrabă oligarhia post-sovietică decât democrația instituțională a Occidentului. România e departe de a fi, pe bune, o țară autentic democratică. Deși suntem, din 2007, membri ai Uniunii Europene, suntem foarte departe de o infrastructură comparabilă cu a țărilor occidentale cu adevărat democratice.
Suntem o struțocămilă post-sovietică, dar cu orientare UE–NATO. Din interior, semănăm al dracului de bine cu ceea ce se întâmplă în Federația Rusă, de exemplu”, a adăugat jurnalistul.
Indemnizațiile pentru primari, viceprimari și președinți de consilii județene sunt prevăzute în Codul Administrativ (OUG 57/2019), însă aplicarea lor a fost amânată anual din cauza impactului bugetar ridicat. România se află în procedură de deficit excesiv, iar Comisia Europeană a cerut în mod repetat reducerea cheltuielilor și limitarea pensiilor speciale care nu respectă principiul contributivității.
Articolul Pensiile speciale pentru primari revin în discuție: cine blochează schimbarea apare prima dată în Snews.ro.