Cursa pentru Primăria Capitalei se anunță imprevizibilă, cu patru candidați în marjă strânsă și riscul fragmentării votului. Invitat la emisiunea „Politicos Nepoliticos” cu Sorin Manea, difuzată la Sens TV, senatorul USR Irineu Darău a explicat de ce formațiunea sa merge cu Cătălin Drulă și de ce respinge formulele de „mare coaliție” înainte de alegeri.
Pe fundalul unei scene politice efervescente, alegerile pentru Primăria Generală a Bucureștiului programate pe 7 decembrie sunt descrise drept una dintre cele mai strânse confruntări din ultimii ani. Sondajele citate în platou indică un pluton fruntaș format din Daniel Băluță (PSD), Ciprian Ciucu (PNL), Cătălin Drulă (USR) și independenta Anca Alexandrescu, fără un favorit clar. În acest context, senatorul USR Irineu Darău a detaliat, în cadrul emisiunii „Politicos Nepoliticos” cu Sorin Manea, difuzată la Sens TV, mizele strategice ale USR și motivele pentru care partidul exclude „mari coaliții” pre-electorale.
Senatorul a început prin a critica sistemul de vot într-un singur tur, despre care spune că deformează voința alegătorilor. „Țin să spun un lucru și este valabil pentru toate alegerile locale din țară. Marea problemă a României, din punctul meu de vedere, pentru alegerile locale este că nu avem două tururi de scrutin. Și eu voi insista atât cât depinde de mine și în acești ani și până se va întâmpla, alături de colegii mei din USR, pentru a reveni la două tururi de scrutină. Aici e o problemă uriașă care de fapt pe de o parte duce la niște primari nereprezentativi, pe de altă parte duce la această situație nefirească în care într-un tur întâi ar fi absolut normal să se măsoare 3, 7, 10, 17 candidați câți își doresc. Populația alege doi, după care dintre cei doi unul ia majoritatea absolută. Faptul că suntem într-un singur tur naște tot timpul această nevoie.”
Întrebat dacă ar fi fost mai bine ca partidele proeuropene să se unească pentru a susține un candidat comun, Irineu Darău a respins ideea „marii coaliții” pre-electorale. „Eu cred că situațiile acestea de mari coaliții preelectorale din ultimii ani […] au eșuat. Deci cred că nu este o soluție această […] mari coaliții preelectorale nenaturale. […] Noi USR, foarte sincer vă spun, am fi dorit o coaliție de centru-dreapta, i-aș spune, pe București. Nu s-a putut, nu s-a vrut. Noi am fost deschiși la discuții.”
El a explicat că partidul pe care îl reprezintă își asumă continuitatea proiectelor începute de Nicușor Dan. „Noi am fost singurul partener care acum e parlamentar, partid partener în Consiliul General al Municipiului București, consecvent tot timpul pentru Nicușor Dan. De aceea spun că suntem continuatorii naturali. Asta vrem să facem.”
Senatorul USR a avertizat totodată asupra pericolului ca fragmentarea votului să favorizeze candidați extremiști: „Eu sunt un adversar al creșterii extremismului în România și orice ar da vânt din pupa pentru 2028 unei orientări antieuroatlantice pentru mine înseamnă că voi fi adversar și voi lupta împotriva acestor lucruri.”
Vorbind despre motivele pentru care USR a ales candidatura lui Cătălin Drulă, Irineu Darău a invocat experiența acestuia la Ministerul Transporturilor: „Cătălin Drulă a condus un minister foarte greu, cu bugete foarte mari și cu foarte multă infrastructură de rezolvat. […] Unul, curajul de a se lupta cu mafia de la metrou. […] În al doilea rând, faptul că el în cele doar opt luni a reușit să schimbe mecanismul de licitații pentru marile proiecte de infrastructură […] astfel încât să fie mult mai scurt procesul și contestațiile să nu mai poată bloca proiectele.”
Despre alte posibile opțiuni interne din USR, senatorul a adăugat: „Cred că Radu Mihaiu […] ar putea să reprezinte opțiuni serioase, […] îl susțin pe Cătălin Drulă. Cred totodată că Elena Lasconi nu ar fi potrivită să conducă o administrație precum Bucureștiul […] haideți să nu comparăm un oraș […] cu o capitală de peste 3 milioane de oameni.”
În final, Irineu Darău a vorbit despre izolarea USR la nivel local și despre asumarea unei lupte „împotriva sistemului”: „În aproape toată țara USR […] este izolat. […] Din păcate, poate că de destinul nostru este să luptăm cu adevărat cu sistemul […]. Și la București, la București ne asumăm candidatura.”
Context
Alegerile pentru Primăria Generală a Capitalei din 7 decembrie se anunță cruciale atât pentru București, cât și pentru scena politică națională. Primarul Capitalei este, tradițional, al doilea cel mai votat demnitar din România, iar funcția sa are adesea un rol de pivot pentru viitoarele alianțe guvernamentale.
Sistemul actual de un singur tur avantajează candidații cu baze electorale compacte și ridică riscul ca primarul să fie ales cu un procent mic din voturile totale, ceea ce poate genera lipsă de legitimitate. În paralel, Capitala se confruntă cu probleme cronice — rețele de termoficare degradate, trafic sufocant, infrastructură învechită și întârzieri în implementarea proiectelor europene.
Pe plan politic, absența unei coaliții largi proeuropene lasă scena deschisă unui posibil vot de protest. Totodată, Bucureștiul devine un barometru pentru forțele de opoziție și pentru capacitatea USR de a-și reconsolida poziția după pierderile din 2024.
Impact
Rezultatul alegerilor din București poate avea un efect de domino asupra întregii scene politice românești. O victorie a unui candidat pro-reformist ar consolida direcția euroatlantică și ar asigura continuitatea proiectelor de infrastructură și digitalizare începute în ultimii ani. În schimb, o fragmentare excesivă a votului ar putea duce la apariția unui primar ales cu o legitimitate redusă, vulnerabil la presiuni politice și administrative.
Pe termen mediu, performanța viitorului edil va influența nu doar dinamica urbană, ci și capacitatea României de a finaliza proiectele finanțate din PNRR și fonduri europene. În plan politic, o victorie la limită poate reconfigura alianțele pentru alegerile parlamentare din 2026 și poate redesena raportul de forțe dintre partidele proeuropene și cele populiste.
Articolul Miza Bucureștiului: administrație competentă sau blocaj pe patru ani apare prima dată în Snews.ro.