Col. (r) Tudor Păcuraru laudă eficiența „Grupei operative comune” din Republica Moldova în cadrul podcastului lui Timotei Onoriu, structură care reunește SIS, Ministerul de Interne și Procuratura pentru combaterea spionajului și manipulării. Fostul ofițer critică România pentru lipsa unui mecanism similar și avertizează: „Suntem spectatori la propria vulnerabilitate.”
După ani de instabilitate și ingerințe externe, Republica Moldova a reușit să construiască un sistem de apărare bazat pe cooperare interinstituțională reală. „Grupa operativă comună” este formată din specialiști care se întâlnesc zilnic, discută cazurile în curs și iau decizii rapide, fără birocrație. În contrast, România nu are un mecanism similar. Deși se confruntă cu aceleași amenințări — dezinformare, spionaj, presiuni hibride — statul român reacționează lent și fragmentat.
Tudor Păcuraru a descris, în podcastul lui Timotei Onoriu, cum funcționează sistemul moldovean: „La Chișinău s-a format o grupă operativă comună. O grupă cu oameni de la toate structurile: de la SIS, de la Ministerul de Interne, de la Procuratură, de la tot ce contează. Oameni care nu stau la birou, ci lucrează împreună. Se văd zilnic, discută, schimbă informații, decid rapid. Așa s-au descoperit rețelele care pregăteau fraudele electorale și banii care veneau din afară.”
Fostul ofițer subliniază că eficiența acestei structuri vine din colaborare reală, nu din formalism. „Ei nu stau cu ședințe, procese-verbale și comunicate. Se ridică, se duc, acționează. Când apare o informație, nu se pierde pe lanțul ierarhic. În două ore știu tot. Procurorul, SIS-ul, poliția – toți. Așa se face intelligence, nu pe hârtie.”
Păcuraru a comparat direct situația din Moldova cu cea din România. „La noi, dacă apare ceva, fiecare instituție așteaptă ca alta să se ocupe. Se fac comisii, se trimit adrese, se pierd săptămâni. Când se ajunge la rezultat, subiectul e mort. Asta e diferența. Ei (n.r. în Moldova) au înțeles că trebuie reacționat rapid. Noi încă mai credem că siguranța națională se apără prin PowerPoint-uri și conferințe.”
El a detaliat și un exemplu concret din Republica Moldova: „De exemplu, când au apărut primele informații despre cumpărarea de voturi, nu s-a așteptat să treacă alegerile. În câteva ore au intrat mascații la tipografie. Au găsit buletinele. Așa s-a făcut. Pentru că grupa operativă comună a decis în aceeași zi. Așa trebuie să funcționeze un stat.”
Colonelul în rezervă avertizează că România riscă să repete greșelile din trecut dacă nu implementează un model similar. „La noi lipsește un sistem comun. Avem instituții care nu vorbesc între ele. Avem structuri paralele care se suprapun și se blochează reciproc. Dacă mâine ar apărea o criză reală, n-am ști cine conduce. Asta e tragedia.”
Analiza lui Tudor Păcuraru scoate în evidență o diferență fundamentală între modul în care Republica Moldova și România gestionează amenințările la adresa securității naționale. În timp ce Chișinăul și-a construit un mecanism operațional eficient și reactiv, Bucureștiul continuă să funcționeze într-un model birocratic lent, bazat pe reacții și declarații. Fostul ofițer atrage atenția că, fără coordonare reală între servicii, justiție și armată, România riscă să fie mereu „cu un pas în urmă” într-un context geopolitic care se schimbă de la o zi la alta.
Articolul „Grupa operativă comună” din Moldova – lecția de eficiență pe care România o ignoră apare prima dată în Snews.ro.