Extinderea recoltărilor ar putea afecta capacitatea de combatere a crizei climatice prin reducerea capacităţii de absorbţie a carbonului.
Europa a pierdut în ultimii ani zone din ce în ce mai vaste de pădure ca urmare a aplicării tehnicilor de recoltare, după cum sugerează datele. Aceasta înseamnă reducerea capacităţii continentului de absorbţie a carbonului şi este posibil să indice probleme mai largi legate de încercările UE de combatere a crizei climatice, potrivit The Guardian, citat de Rador.
Multe din pădurile UE – care reprezintă aproximativ 38% din suprafaţa terestră a blocului – sunt destinate producţiei de cherestea, fiind astfel recoltate în mod regulat. Dar pierderea de biomasă a crescut cu 69% în perioada 2016-2018, comparativ cu perioada 2011-2015, potrivit datelor furnizate prin satelit. Suprafaţa de pădure recoltată a crescut cu 49% în aceeaşi comparaţie, publicată de jurnalul Nature Research.
Acest lucru arată că într-o perioadă scurtă s-a realizat o recoltare mult mai extinsă, chiar dacă se ţine cont de ciclurile naturale şi de impactul unor evenimente ca incendiile de pădure şi zăpezile bogate. Se poate aştepta la variaţii de mai puţin de 10% din cauza ciclurilor naturale şi plantărilor şi altor efecte similare, potrivit lui Guido Ceccherini de la Centrul de cercetare comun al UE, principalul autor al studiului.
Astfel că este posibil să existe alţi factori de influenţă, iar aceştia ar putea include creşterea cererii de lemn sub formă de combustibil şi extinderea pieţelor pentru cherestea sau alte produse din lemn. Datele prin satelit ar putea fi ca urmare un indiciu timpuriu despre cererile nesustenabile care vizeză pădurile UE.
Pierderea biomasei forestiere este cel mai pronunţată în Suedia, care a contribuit cu 29% la creşterea recoltărilor, şi în Finlanda, cu aproximativ 22%. Mult mai puţin afectate au fost Polonia, Spania, Letonia, Portugalia şi Estonia, care constituie laolaltă cu aproximativ 30% la creşterile înregistrate în cele 26 de ţări studiate.
Ceccherini a spus pentru The Guardian că este improbabil ca sporul remarcat al recoltărilor şi pierderea biomasei să determine un declin în UE care este împădurită masiv, întrucât majoritatea copacilor recoltaţi vor fi regeneraţi. Dar va perturba capacitatea de absorbţie a carbonului de către pădurile UE pe termen scurt, a spus el.
„Previziunile rămân în continuare de scădere a carbonului, dar mai puţin decât înainte”, a spus Caccerini. „Chiar dacă o parte din carbonul din biomasa recoltată este folosit la produse de lemn de folosinţă îndelungată, poate înlocuind materiale mai intensive energetic precum oţelul sau cimentul, majoritatea se va întoarce în atmosferă sub formă de CO2 în timp scurt, (de la câteva) luni la câţiva ani. Până când rezerva de carbon din zonele recoltate va reveni la nivelurile anterioare, ceea ce va dura mai multe decenii în funcţie de tipul de pădure, o creştere a recoltării echivalează prin urmare cu o creştere a emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă”.
Pădurile contracarează aproximativ 10% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Întrucât suprafeţele recoltate vor fi probabil replantate, noua creştere va continua să absoarbă dioxidul de carbon din atmosferă, aşa că este posibil ca echilibrul de carbon al Europei să nu fie afectat pe termen lung, potrivit The Guardian, citat de Rador.
