După ce au ajuns în Noua Zeelandă în anii 1800, coloniștii britanici au industrializat râul Whanganui, prețuit de mult timp de generații de maori indigeni. Râul a fost poluat de deversări și alte intervenții antropice. Lucrurile se înrăutățeau și ceva trebuia făcut pentru a păstra relația dintre neozeelandezi și maori, potrivit CNN.
În 2017, luptele pentru ca râul să fie protejat și salvat de poluare au luat sfârșit.
Râul Whanganui a devenit primul din lume considerat o persoană juridică. Cel de-al treilea cel mai lung râu din Noua Zeelandă poate fi acum reprezentat în instanță și au fost numiți doi ”gardieni” care să vorbească în numele acestuia.
A fost o mișcare mimată de alte țări și lăudată atât de susținătorii drepturilor indigene, cât și de ecologiști. Dar, peste trei ani în 2020, câștigarea personalității juridice nu este sfârșitul luptei pentru susținerea drepturilor maori asupra râului.
În trecut, populația maori folosea râul pentru a-și putea duce existența. În 1800, coloniștii britanici au ajuns în Noua Zeelandă. Acești nu mai vedeau râul ca o singură entitate.
Încă din 1870, populația maori a lansat o petiție în care cerea statului neozeelandez să recunoască râul ca o singură entitate. A fost cel mai lungi litigiu din istoria țării.
După ce în 2017, râul Whanganui a fost numit entitate juridică, alte astfel de elemente naturale au primit o astfel de șansă. Două râuri din India și toate râurile din Bangladesh au primit statutul de entitate juridică.
Măsura în Noua Zeelandă nu numai că este menită să protejeze râul, dar și să tragă un semnal de alarmă că populația maori trebuie respectată.
