Emigrația română a crescut cu 287% între 1990 și 2017, potrivit raportului privind migrația și ”migrația masivă a creierelor”, publicat în octombrie 2019 de Banca Mondială. Potrivit aceluiași raport, mai mult de 27% dintre lucrătorii români cu specializări universitare au trăit în afara țării în 2017. Și exodul continuă, trage un semnal de alarmă cotidianul francez Le Figaro.
”Mai ales exodul profesioniștilor din domeniul sănătății este îngrijorător, deoarece compensația nu este singura motivație pentru plecările lor. Tinerii medici pleacă – cu siguranță pentru a dobândi noi abilități – dar mai ales pentru a fugi dintr-un sistem de spital feudal românesc, cu o castă de aproximativ 250 de șefi, adevărați „guru”, cu sprijin în lumea politică, care controlează resursele și decid totul ”, a declarat Sorin Ioniță, analist la Think Tank Expert Forum, pentru le Figaro.
Intenția de reîntoarcere în țară a medicilor emigranți români este foarte redusă, sub 30%. Eventualele politici publice ar trebui orientate către menținerea în țară a medicilor existenți. De exemplu, măsura dublării salariilor medicilor luată în 2018 a avut ca efect imediat scăderea numărului de cereri de certificate de conformitate, fapt care se corelează cu o reducere a intenției de emigrare, a declarat pentru HotNews Alina Botezat, cercetător la Institutul de Cercetări Economice și Sociale ”Gh. Zane”, Academia Română, Filiala Iași.
Pe de altă parte, în rândul studenților de la medicină intenția de a migra după terminarea studiilor ramâne ridicată (peste 50%, conform unui alt studiu de-al nostru), majoritatea dorind să plece în timpul rezidențiatului. Deoarece s-a constatat că important în decizia de emigrare sau de a rămâne este mediul profesional al primilor ani de practică, o măsură recomandabilă ar fi îmbunătățirea programelor de rezidențiat (finanțare mai bună, oferirea de oportunități de dezvoltare profesională, dotări etc.).
