Analistul de relații internaționale Sorin Zaharia explică la Sens TV de ce analiza Institutului pentru Studiul Războiului privind reacțiile Moscovei la propunerea americană de pace se bazează pe o interpretare eronată a ierarhiei politice din Federația Rusă și pe o supraevaluare a unor figuri fără greutate reală. Zaharia arată că Vladimir Putin încearcă să-și creeze o ieșire strategică, dar și să profite de o „fereastră de oportunitate” pe care o vede în slăbiciunea militară și industrială a Europei.
Analistul de relații internaționale Sorin Zaharia a discutat în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea modul în care Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a interpretat reacțiile oficialilor ruși la propunerea americană de pace. Potrivit acestuia, unele concluzii ale ISW sunt fundamentate pe informații eronate sau insuficient contextualizate.
Zaharia a explicat încă de la început că analiza institutului american pornește greșit prin atribuirea unei funcții incorecte politicianului rus Alexei Chepa:
„Eu aș începe discuția de la ceea ce au scris cei de la Institutul pentru Studiul Războiului, când au numit că oficialii Federației Ruse transmit mesaje conform cărora trebuie să abordeze cauzele profunde și că n-ar trebui să se accepte actualul plan, de fapt, acord de pace propus de americani, s-au referit la Aleksey Chepa, cel care pe ei îl numesc ca fiind președintele Comitetului pentru Afaceri Internaționale al Dumei. Din start pot să vă spun că este un fals, pentru că Aleksey Chepa nu este președinte, ci este prim-vicepreședinte, președintele fiind o voce grea în politica rusă, Leonid Slutski. Asta e un prim aspect.”
Această precizare este esențială, spune Zaharia, deoarece ierarhiile politice din Rusia nu sunt doar formale, ci influențează decisiv capacitatea unui politician de a modela discursul oficial. Dacă analiza ISW pornește de la un actor greșit, întreaga construcție analitică se clatină.
El a continuat să detalieze statutul real al lui Chepa și lipsa sa de influență:
„În al doilea aspect, domnul Chepa nu are o priză foarte mare sau o influență foarte mare pe scena politicii ruse, pentru că nu este unul dintre oamenii cheie ai regimului Putin. Mai mult decât atât, domnul Chepa este deputat în Duma de Stat din partea unui, hai să spunem, partid, o să vă explic de ce, care se cheamă Rusia Justă pentru Adevăr, este un partid de așa-zisă opoziție sistemică, adică este controlat de Kremlin.”
Astfel, fundamentul analizei ISW — anume că declarațiile lui Chepa reflectă un curent semnificativ în interiorul elitei politice ruse — este invalid, în opinia lui Zaharia. Chepa nu reprezintă un pol de putere, ci mai degrabă un politician marginal, care nu poate formula singur direcții strategice ale Kremlinului.
În continuare, Zaharia a abordat strategia reală a lui Vladimir Putin în raport cu planurile de pace și cu situația militară actuală. El consideră că liderul de la Kremlin testează opinia publică și încearcă să își asigure o eventuală justificare politică în cazul în care nu va reuși să obțină obiectivele maximale ale invaziei.
„Celelalte lucruri, din punctul meu de vedere, Putin vrea să își asigure o eventuală ieșire în cazul în care nu va obține tot ceea ce și-a propus. Ca urmare, va sugera, va spune că, uite, trebuie să ținem cont de ceea ce spun bloggerii militari ruși. Trebuie să ținem cont de ceea ce susține opinia publică din Rusia.”
Acest mecanism, spune analistul, este unul clasic pentru strategia lui Putin: responsabilitatea este pasată către societate sau către „patrioții vocali” din mediul online, în timp ce Kremlinul își păstrează flexibilitatea politică.
Mult mai îngrijorător pentru Occident este însă faptul că, potrivit lui Sorin Zaharia, Putin pare să considere că a apărut o fereastră favorabilă pentru escaladare militară.
„Ca urmare, noi trebuie să mergem până la capăt. Dacă, cum să vă spun, această variantă de lucru a lui Vladimir Putin va fi pusă în practică, este un indicator clar asupra faptului că domnul Vladimir Putin a sesizat o fereastră de oportunitate pentru a-și duce planurile de etapă și când spun planurile de etapă mă refer la ocuparea întregii Ucrainei, în acest moment.”
Apoi Zaharia argumentează de ce vede Putin această oportunitate acum, iar motivele țin în special de slăbiciunile europene.
„De ce spun fereastră de oportunitate? Pentru că Europa, din punct de vedere militar, nu e zero, dar nici foarte departe de zero.”
Declarația este puternică și subliniază problemele majore ale capacității de apărare a continentului. Pentru Rusia, spune analistul, decalajul este evident.
„Din punct de vedere al industriei de armament este mult, mult în urma Federației Ruse, ca să nu vorbesc cât de mult este în urma Statelor Unite.”
Pe lângă acest decalaj tehnologic și industrial, există și o problemă de voință politică. Zaharia amintește că în multe state europene abia se discută, timid, despre reintroducerea stagiului militar obligatoriu — un semn clar al lipsei de pregătire.
„Ca să nu mai discutăm iarăși că abia acum au început discuțiile la nivel politic în diverse state din Uniunea Europeană pentru reintroducerea stagiului militar obligatoriu. Deci, Putin consideră că există o fereastră de oportunitate de câțiva ani pentru a-și duce la final intențiile.”
Acest diagnostic al lui Sorin Zaharia, prezentat în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea, este unul alarmant pentru securitatea europeană. El sugerează că Rusia nu doar respinge actualul plan american de pace, ci se pregătește pentru o posibilă intensificare a conflictului, într-un moment în care Occidentul este vulnerabil.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) analizează zilnic evoluțiile militare și politice din Ucraina, dar evaluările sale se bazează uneori pe surse publice rusești greu de verificat. În Federația Rusă, partidele de opoziție sistemică funcționează sub controlul Kremlinului, iar declarațiile politicienilor din aceste formațiuni reflectă rareori opinii independente. În paralel, Europa traversează o perioadă critică: producția de armament este sub nivelul necesar, iar multe armate suferă de lipsă de personal și tehnologii moderne. Discuțiile despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu au reapărut tocmai din cauza acestei vulnerabilități structurale.
Dacă analiza lui Sorin Zaharia se confirmă, Federația Rusă ar putea încerca să accelereze operațiunile militare în Ucraina, profitând de slăbiciunile occidentale. O astfel de escaladare ar destabiliza întregul continent, ar crește presiunea asupra NATO și ar forța Europa să ia decizii rapide privind reînarmarea. În același timp, respingerea planului american de pace arată că Rusia nu intenționează să își limiteze obiectivele strategice, ci dimpotrivă, urmărește să extindă controlul militar cât timp „fereastra de oportunitate” rămâne deschisă.
Articolul Vladimir Putin respinge planul american de pace: analiza lui Sorin Zaharia dezvăluie miza reală apare prima dată în Snews.ro.