Viktor Orbán își consolidează influența regională prin politici agresive, investiții și apropieri cu Moscova și Beijing, iar gesturile sale devin o sursă de tensiune în raport cu România. Istoricul Alin Niculescu, invitat la „Sens Național” cu Sorin Manea, avertizează că acțiunile premierului ungar depășesc retorica și pot afecta securitatea și economia țărilor vecine.
Contextul actual arată un lider maghiar care negociază puternic atât cu Vestul, cât și cu Estul, iar rezultatele acestui balans politic au impact direct asupra României, de la energie la proprietăți strategice și la relațiile cu comunitățile maghiare din Transilvania. Alin Niculescu, istoric, declară în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea: „Eu sunt absolut stupefiat de ce poate să facă acest Orban și nu de ieri de azi, de ani de zile. Și în România, ce poate să facă și cum în continuare are ușile deschise aici. Este ceva așa de ciudat cu acest Orban și cu această Ungarie. Este incredibil. Cu această trimitere de drone pe care au negat-o, v-am zis, au un ministru de externe care numai ministru de externe nu e. Pare așa un fel de ofițer SS.”
Istoricul punctează alianțele externe ale lui Orbán și rolul lor în consolidarea puterii interne: „S-a combinat cu China. Face centrală nucleară cu rușii. Face cu China investiții. Adică el a reușit să combine pe toată lumea. Acum amenință cu Veto Uniunea Europeană, le ia bani și europenilor.” În opinia lui Niculescu, abordarea aceasta nu servește neapărat interesului Ungariei pe termen lung: „După părerea mea, absolut tot ce face și absolut tot ce zice este pe termen lung în detrimentul Ungariei.”
Efectele pentru România apar în domenii sensibile: societăți strategice, energie, terenuri agricole și influență politică în comunități. „Au descoperit acum că au finanțat cu două miliarde și ceva de euro. Acum nu mai dau că nu mai au bani că sunt într-o cădere economică și au niște datorii masive. Dar cu toate astea acum are alegeri și iar a mai dat niște pomeni”, spune Niculescu despre instrumentele clientelare folosite de Budapesta. El denunță și achizițiile economice vizând active românești: „Vor să cumpere cea mai mare societate de lapte din România. Au făcut aici niște lucruri și eu nu știu cum de clasa politică românească nu zice nimic, nu se sesizează deloc.”
Istoricul mai atrage atenția, tot la Sens TV, asupra unor aspecte simbolice și geopolitice care alimentează suspiciunile Bucureștiului: „Când îi aud pe televiziunile lor, ei nu spun niciodată România. Spun Transilvania. Folosesc denumirile vechi maghiare.” În opinia sa, această retorică naționalistă și politica externă agresivă creează tensiuni și vulnerabilități: „Este o ură pe România și este o luptă de a ține România cât mai jos și de a profita de ea și de a trage de la ea materii prime.”
Niculescu aduce în discuție și consecințe practice pentru securitatea energetică: „S-a semnat inclusiv un tratat prin care dacă ei vor avea blackout din punct de vedere al energiei, noi trebuie să ne oprim pentru consumatorii noștri și să le dăm lor.” El consideră că astfel de pacte asimetrice sporesc vulnerabilitatea statelor vecine și creează dependențe strategice. „Este strigător la cer. Este incredibil ce poate să facă. Ca să o concluzionez. Este un personaj din ce în ce mai strident și mai agresiv. Și cu această intrare a trecut la un alt nivel de pericol militar”, a spus istoricul la Sens TV.
Pe plan intern, Niculescu critică și rolul UDMR în politica românească, pe care îl vede ca factor de blocaj în raport cu presiunile externe: „UDMR-ul este tot timpul în cărți. Are ministere care au buget de 10 ori mai mare decât în Ungaria. Au deținut inclusiv Ministerul Finanțelor.” El avertizează că această arhitectură politică complică capacitatea României de a riposta coordonat la acțiunile externe ale Budapestei.
Articolul Ungaria, între Moscova și Bruxelles || Viktor Orbán sfidează Uniunea Europeană și vecinii apare prima dată în Snews.ro.