Viktor Orban își construiește noua campanie electorală pe teme radicale, anti-occidentale și pe promisiuni condiționate de relația personală cu Donald Trump, în timp ce Ungaria se adâncește în izolare politică și vulnerabilitate economică. Liderul maghiar folosește acorduri externe, mesaje alarmiste și controlul total al presei pentru a-și securiza încă un mandat, iar adversarii săi sunt ținta unei retorici agresive. Analiza istoricului Alin Niculescu, prezentată în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, difuzată la Sens TV, conturează o imagine îngrijorătoare a direcției în care se îndreaptă Ungaria.
În discursurile sale, Orban insistă că Europa este împinsă spre conflict cu Rusia din cauza sprijinului militar acordat Kievului. La rândul său, premierul maghiar acuză Uniunea Europeană că ar fi „creat o alianță de război” și susține că războiul „s-ar fi încheiat” dacă Europa nu s-ar fi opus politicilor lui Donald Trump.
Replica opoziției este cel puțin la fel de ascuțită. Peter Magyar, liderul partidului TISA, prezentat drept alternativa moderată și pro-europeană, afirmă că FIDESZ este „partidul războiului și al urii”, în timp ce el se prezintă drept promotorul păcii. În tentativa de a-i lua teren lui Orban, Magyar preia chiar teme de comunicare folosite intens de premier, însă cu un mesaj pro-occidental.
Pe acest fond, istoricul Alin Niculescu a analizat în emisiunea „Sens Național” cu Sorin Manea metodele politice și discursul alarmist al lui Viktor Orban. „A folosit toată această situație într-un mod pervers și a anunțat clar cu subiect și predicat, a zis dacă eu nu voi câștiga alegerile și nu voi conduce în continuare Ungaria încă 4-5 ani pe lângă cei aproape 20 pe care am petrecut la putere, aceste dealuri pe care eu personal, ca mare lider politic internațional, le-am făcut cu Trump personal (…) o să pice și nu o să mai aveți combustibil și o să se moară de foame aici”, a explicat Alin Niculescu.
În analiza istoricului, Orban însuși a devenit centrul unei culturi politice dominate de frică și dependență, iar alternativa propusă — Peter Magyar — este, în esență, o versiune „mai soft” a aceluiași stil. „Deci atât de panicat este acest lider mai tânăr (…) un Orban mai soft (…) nu se va schimba politica naționalistă, ura împotriva României, agresiunea împotriva românilor din Transilvania”, a afirmat Alin Niculescu.
Niculescu subliniază că Ungaria nu dă semne de liberalizare, dimpotrivă, liderii și structurile de putere rămân impregnate de același model autoritar. El a amintit declarații jignitoare ale unor oficiali ungari, inclusiv din sectorul energetic, adresate României, de tipul „să ziceți mersi că vă luăm gazul, că și așa n-aveți ce să faceți cu el, că voi sunteți sărași, n-aveți industrie”.
În acest context, istoricul atrage atenția asupra unei evoluții periculoase: Ungaria adoptă tot mai mult comportamente specifice regimurilor autoritare. „Orban cu mișcările acestea grave (…) spionarea membrilor Parlamentului European și a Uniilor Europene, trimiterea de drone de recunoaștere în zona Transcarpatia (…) zone strategice ale Ucrainei. (…) A crescut în periculozitate și are niște acțiuni de stil rusesc, de stil sovietic”, a declarat Alin Niculescu.
Aceste operațiuni, descrise ca dovedite în rapoarte occidentale, arată o Ungarie care trece granițele acceptabile ale unui stat membru UE și NATO. Niculescu afirmă că premierul ungar a implicat servicii secrete în activități care vizează instituțiile europene și chiar unități militare dintr-un stat vecin aflat în război.
În plus, izolarea politică a lui Orban în Europa face ca Ungaria să depindă aproape integral de China și Rusia. „Nemai având acces la fondurile europene, (…) investițiile din China și combustibilul din Rusia nu va putea susține (…) o țară de 9 milioane de locuitori pentru încă 4-5 ani”, a explicat istoricul.
Situația devine și mai complicată în contextul controlului total asupra presei. Niculescu afirmă că premierul a reușit recent să preia și ultimele publicații independente: „Acest personaj conduce cu câteva procente, dar de curând el a cumpărat complet presa. (…) Toată presa este aservită lui Orban”.
Controlul mediatic, al finanțării, al instituțiilor și al mesajului public face ca probabilitatea unei schimbări politice reale să fie extrem de mică. „Cred că sunt șanse mici ca Orban să nu câștige”, afirmă istoricul, argumentând cu amploarea măsurilor populiste luate recent: majorări de pensii, credite în masă, promisiuni sociale și o retorică anti-europeană tot mai agresivă.
Ungaria traversează, astfel, o perioadă de stagnare democratică și declin economic. „Ungaria a involuat din punct de vedere democratic (…) România a depășit-o la putere de cumpărare. La PIB nu mai zic, am depășit-o de mult timp”, a spus Alin Niculescu în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea.
Tabloul prezentat este al unei Ungarii care se îndepărtează tot mai mult de modelul occidental și se apropie periculos de stilul de conducere al Rusiei lui Vladimir Putin.
Ungaria se confruntă cu presiuni economice majore, cu acces limitat la fondurile europene și cu deteriorarea relațiilor cu Bruxelles-ul. În același timp, dependența de Rusia pentru energie și de China pentru investiții pune statul într-o poziție vulnerabilă. În regiune, situația este complicată de războiul din Ucraina și de politica externă agresivă a Moscovei, la care Budapesta răspunde adesea prin poziții divergente față de restul Uniunii Europene.
Un nou mandat al lui Viktor Orban ar putea accelera izolarea Ungariei în interiorul UE, adânci relațiile tensionate cu România și amplifica instabilitatea din Europa Centrală. Controlul asupra presei, atacurile la adresa Bruxelles-ului și orientarea spre Rusia ridică riscuri serioase privind menținerea statului de drept și a stabilității democratice în regiune.
Articolul Ungaria intră în campanie cu mesaje anti-Bruxelles: Orban mizează pe Trump și pe sancțiunile pentru Rusia apare prima dată în Snews.ro.