În teritoriile ocupate din Ucraina se conturează un mecanism tot mai clar de rusificare forțată și relocare a populației locale, un tipar care amintește alarmant de deportările sovietice din anii 40-50. Istoricul Alin Niculescu explică, în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, difuzată pe Sens TV, modul în care Kremlinul aplică un model vechi de secole pentru a schimba compoziția demografică și a controla regiuni întregi prin teroare, relocări și depopulare strategică.
Avertismentele tot mai insistente privind deportările populației civile din teritoriile ocupate ale Ucrainei capătă un contur istoric tulburător. Organizațiile ucrainene de rezistență, dar și surse internaționale, au semnalat că țintele operațiunilor ruse sunt tocmai cei mai vulnerabili locuitori: femei, copii, vârstnici sau persoane fără posibilitatea de a se proteja. Logica ar fi una cinică, explică experții: reducerea riscului unor reacții publice intense atunci când sunt relocate grupuri greu de apărat.
În discuția purtată în emisiunea „Sens Național” cu Sorin Manea, istoricul Alin Niculescu a contextualizat aceste practici, arătând că modelul nu este deloc nou în spațiul rus. Deportările sunt parte structurală a politicii de stat, un instrument prin care Moscova a controlat, remodelat și exploatat vastul teritoriu siberian timp de secole.
„Aceste relocări în Siberia se întâmplă de sute de ani”, a explicat Alin Niculescu, subliniind că rădăcinile acestor practici sunt anterioare regimului sovietic. În epoca țaristă, Siberia funcționa ca un imens spațiu de epurare socială. „Pe vremea imperiului țarist, chiar și înainte. Orice om care nu corespundea din punct de vedere al opiniei politice, sau care reprezenta o amenințară directă sau indirectă pentru clasa conducătoare a Rusiei, era trimis în acele, așa zise, colonii închisori, numite gulaguri. Acest sistem lumea îl asociază cu perioada comunistă, dar el este dinainte de perioada comunistă”, a afirmat istoricul.
Relocările aveau și o dimensiune pragmatică, economică. Imperiul rus, uriaș și puternic subpopulat în anumite zone, folosea deportările pentru a alimenta cu forță de muncă regiunile îndepărtate, dure și bogate în resurse naturale. „Acolo, inclusiv Imperiul țarist, își trimitea toți opozanții și toți infractorii periculoși. Având un imperiu atât de mare și având teritorii care sunt absolut goale pe sute de mii de kilometri pătrați, este foarte ușor să faci pierdut persoane indezirabile în acel imperiu enorm. Pe de altă parte, Siberia este o zonă plină de resurse, de păduri, de resurse de subsol, de absolut orice fel de materii prime”, a explicat Alin Niculescu.
Aceeași logică funcționează și astăzi, susține istoricul. Kremlinul are nevoie de forță de muncă ieftină, disponibilă și ușor controlabilă în zonele izolate din Siberia. „Ei au nevoie de forță de muncă din aceasta. Pentru a face extracție de minerale, de cărbune, de tot ce reprezintă industria grea, de tăiat copaci. Pur și simplu, sunt niște zone din astea virgine și foarte greu accesibile și foarte greu decivilizate”, a afirmat Niculescu.
Relocările forțate au cunoscut un maxim de intensitate în perioada comunistă, când Uniunea Sovietică a dezvoltat, în spatele Uralilor, orașe monoindustriale, colonii de muncă și spații de detenție. „Într-adevăr, în perioada celui de-a doua război mondial, și-au mutat o mare parte din industrie în Siberia, pentru că erau atacați și au dezvoltat. Dar acum, acele orașe monoindustriale sunt distruse din punct de vedere demografic. Toate populațiile tinere, toți tinerii au plecat de acolo începând cu anii 90”, a explicat istoricul.
Niculescu a subliniat și diferențele majore între libertatea de mișcare din statele europene și controlul strict impus în URSS. „Pentru că în perioada URSS-ului, nu se știe, nu puteai să te deplasezi dintr-o parte într-alta fără să anunți la poliție. Adică, ca să vă imaginați cât era decontrolată Uniunea Sovietică. (…) În Rusia nu puteai. Trebuia să anunți, să te duci la poliție, să spui. (…) Poliția îți punea o viză și îți dădea voie să aveai viză de călătorie în Uniunea Sovietică, ca să înțelegeți cât era decontrolată societatea”, a spus el.
Istoricul consideră că regimul Putin reînvie treptat acest model de control total. „Cred că nu mai are mult Putin și cred că se reîntoarce la acest sistem ultra-opresiv din perioada comunistă. Deci ăsta este un pattern al clasei politice și al conducerii Rusiei, de pe vremea Imperiului Țărist, de a reloca populații indezirabile și de a încerca să dezvolte acel teritoriu enorm, plin de materii prime”, a explicat Niculescu.
Acest pattern istoric se repetă acum în teritoriile ocupate din Ucraina. Moscova justifică relocările drept „protecție” pentru etnicii ruși, susținând că aceștia ar fi fost oprimați de autoritățile ucrainene. Realitatea este însă cu totul alta. „Ei, conform propagandă, îi spun că toți în zona aceasta sunt ruși. (…) Ei, uite că acum au venit rușii și îi extrag și îi trimit în nordul înghețat, ca să zic așa. De fapt, cred că vor după aceea să readucă niște populații din Rusia care sunt complet supuse”, a spus istoricul.
Scopul final este clar: ștergerea identității ucrainene din zonele ocupate. „Deci, orice urmă de ucrainian vor să facă o extinție a oricărei urme de ucrainian, de cultură, de gânduri, de civilizație ucrainiană și vor să rusifice complet. Ei, asta fac cu diverse regiuni din acest imperiu. Acest imperiu este, în multe zone, complet artificial creat de către clasa politică”, a afirmat Alin Niculescu în cadrul emisiunii „Sens Național”cu Sorin Manea.
Analiza istoricului conturează un tablou sumbru, dar coerent: relocări forțate, depopulare planificată, exploatarea economică a Siberiei și rusificarea teritoriilor cucerite sunt părți ale aceluiași mecanism, folosit de secole de puterea de la Moscova. Situația actuală din Ucraina nu este o abatere, ci o continuare a unui model istoric profund înrădăcinat.
Deportările și relocările forțate au reprezentat un instrument constant al politicii imperiale ruse și ulterior sovietice. Gulagurile, coloniile de muncă, mutările masive de populație și controlul draconic asupra mobilității au fost elemente esențiale pentru menținerea puterii, exploatarea resurselor și rusificarea teritoriilor cucerite. În Ucraina, modelul este adaptat la realitățile actuale ale războiului, dar păstrează principiile fundamentale: eliminarea identității locale și înlocuirea ei cu una „loială” Moscovei.
Relocările forțate din teritoriile ucrainene ocupate riscă să producă pe termen lung o transformare demografică radicală, cu consecințe grave asupra drepturilor omului, stabilității regionale și reconstrucției post-conflict. Dacă modelul descris de Alin Niculescu continuă, Ucraina s-ar putea confrunta cu pierderi culturale și populaționale greu de reversat, iar Rusia ar consolida un precedent periculos al epurărilor demografice ca instrument de cucerire.
Articolul Ucrainenii, trimiși în Siberia: planul secret al Moscovei iese la iveală apare prima dată în Snews.ro.