Vladimir Putin i-ar fi propus lui Donald Trump un proiect colosal: un tunel subacvatic care să lege Rusia de Statele Unite prin Strâmtoarea Bering. În spatele acestei idei, care pare desprinsă dintr-un roman de anticipație, se ascunde o strategie veche a Kremlinului — aceea de a exploata vanitatea liderilor occidentali.
Ideea pare nebunească: un tunel de peste 100 de kilometri care să unească Siberia de Alaska, Rusia de America, Estul de Vest. Și totuși, potrivit lui Oreste Teodorescu, exact această propunere ar fi fost prezentată de Vladimir Putin lui Donald Trump, în preambulul întâlnirii planificate la Budapesta. Un gest simbolic, dar plin de sens, care atinge exact punctul sensibil al președintelui american — dorința de a rămâne în istorie.
Proiectul — comparabil ca ambiție cu North Stream sau cu marile coridoare energetice ale secolului XX — nu este nou în imaginarul geopolitic rus. Dar propunerea reluată în 2025, în plin război din Ucraina, are un scop mult mai subtil: flatarea egoului unui lider american care își dorește, mai presus de orice, o moștenire grandioasă.
„Strategii ruși știu exact cu cine au de-a face. Pe vanitosul Donald Trump îl gâdilă foarte tare la orgoliu să-și lase numele posterității, fie pe un bloc-turn, fie pe o conductă, fie pe un tunel. Are această veleitate faraonică de a rămâne în istorie și după ce trupul său portocaliu nu va mai fi printre cei vii”, a spus Oreste Teodorescu în cadrul emisiunii „News Podcast” cu Sorin și Oreste.
O strategie psihologică veche: flatarea ca armă politică
Pentru Kremlin, astfel de gesturi nu sunt simple exerciții de imaginație, ci instrumente psihologice. De la Stalin și până la Putin, Rusia a înțeles mereu puterea simbolurilor — și mai ales slăbiciunea adversarilor pentru ele. „Rușii nu fac altceva decât să-i încânte imaginația și orgoliul liderului american, propunându-i tot felul de chestiuni. Unele mai fantasmagorice, altele probabil mai realiste. Asta cu conducta prin Marea Bering pare la fel de serioasă ca și propunerea unui lider suveranist de la noi care voia să sape un tunel din România până în Marea Caspică”, a comentat ironic Oreste Teodorescu.
Dincolo de ironie, însă, se află o realitate profundă: Kremlinul nu mai are nevoie doar de rachete sau propagandă pentru a-și atinge obiectivele. Folosește vanitatea, orgoliul și dorința de glorie a liderilor occidentali pentru a planta semințele confuziei. Trump, un maestru al spectacolului mediatic, este și victima perfectă pentru astfel de „capcane psihologice”.
Între simbol și manipulare
La prima vedere, „tunelul Bering” ar putea părea un proiect economic spectaculos. În teorie, ar scurta rutele comerciale dintre Asia și America de Nord, ar crea un coridor logistic fără precedent și ar stimula investiții de sute de miliarde de dolari. În realitate, însă, ideea servește unei narațiuni geopolitice mai profunde: Rusia și America, egale ca superputeri, unite într-un proiect comun de infrastructură — o imagine care relativizează conflictul din Ucraina și reactivează mitul cooperării Est–Vest.
„Simbolic, situația e asemănătoare cu cea din anii ’60, când Hrușciov și Kennedy au fost la un pas de un război nuclear. Acum, prin aceste rachete Tomahawk și prin inflamările constante ale lui Medvedev și Peskov, se creează un joc dublu — de prietenie și amenințare. De aceea și numele propus pentru proiect, ‘Tunelul Hrușciov–Kennedy’, are o valoare propagandistică imensă”, a explicat Oreste Teodorescu.
Context
Proiectul tunelului prin Strâmtoarea Bering are o istorie care datează de peste un secol. Prima propunere concretă a apărut în 1905, din partea unui inginer rus, dar a fost abandonată din cauza costurilor uriașe și a tensiunilor politice. A reapărut episodic în perioada Războiului Rece, ca simbol al cooperării posibile între două lumi despărțite de ideologii.
Reactivarea acestei idei în 2025 nu are nicio bază tehnică reală. Este o manevră de imagine. Rusia, izolată economic și sancționată internațional, își creează un pretext de dialog cu Statele Unite, în timp ce Trump, aflat în plină campanie de reabilitare politică, își alimentează mitul personal de constructor global.
Pentru Viktor Orbán, care găzduiește toate aceste discuții la Budapesta, simpla menționare a unui asemenea proiect amplifică prestigiul Ungariei ca centru al negocierilor geopolitice — chiar dacă în realitate nu se va turna niciun metru de beton.
Impact
Dincolo de glazura spectaculoasă, tunelul prin Marea Bering reprezintă un test al percepției publice. Într-o lume în care știrile false și proiectele utopice pot influența burse, alianțe și campanii electorale, astfel de idei servesc unui scop clar: mutarea atenției de la faptele concrete la visurile grandioase.
Pentru Kremlin, tunelul este o metaforă despre putere și influență. Pentru Trump, este o oglindă în care se poate admira ca „marele vizionar al lumii”. Iar pentru opinia publică globală, este un nou episod din serialul în care geopolitica se joacă tot mai mult pe scena emoțiilor și a orgoliilor.
Așa cum a concluzionat Oreste Teodorescu la „News Podcast” cu Sorin și Oreste: „Imaginația nu are limite. Rușii știu exact unde să apese butoanele orgoliului. Când realitatea devine prea tensionată, aruncă în spațiu o fantezie atât de mare, încât lumea uită pentru o clipă că războiul încă nu s-a terminat.”
Articolul Tunelul Rusia–SUA prin Strâmtoarea Bering: visul faraonic care flatează orgoliul lui Trump apare prima dată în Snews.ro.