Fostul secretar de stat și fost consilier prezidențial Iulian Fota consideră că ezitările lui Donald Trump privind sprijinul militar pentru Ucraina nu sunt întâmplătoare. În cadrul Podcastului lui Timotei Onoriu, el a explicat că refuzul fostului președinte american de a da un răspuns clar nu este o slăbiciune, ci o tactică menită să pună presiune asupra Rusiei.
Iulian Fota a explicat că în aparatul american deciziile privind ajutorul militar sunt rareori spontane și că, în cazul de față, aprobarea Pentagonului indică o coordonare prealabilă cu Casa Albă. „Când am văzut că Pentagonul dă liber, am fost convins că asta e deja aranjată cu Casa Albă. Ei fac primul pas și ridică mingea la fileul lui Donald Trump să o joace.”
Iulian Fota a subliniat că în sistemele de putere occidentale refuzurile sau amânările nu sunt întotdeauna semn de indecizie, ci pot face parte dintr-o strategie diplomatică calculată. „Pentru că ăsta, să știți că e un motiv întemeiat. Tot mai multă lume, când primește cerere de ajutor de la ucraineni, se uită în stocuri să vadă ce are. Ce am descoperit cu toții e că războaiele consumă foarte multă muniție și noi avem stocuri gândite pentru pace, nu pentru război.”
Iulian Fota a descris o realitate puțin discutată public: marile armate occidentale nu erau pregătite pentru un conflict prelungit. „Britanicii, după ce a început războiul, au descoperit că o lună de consum de muniție însemna un procent uriaș din stocurile lor. Cu alte cuvinte, aveau muniție pentru două-trei luni și cam atât.”
În acest context, decizia Pentagonului de a permite transferul de echipamente a fost, în opinia lui Fota, un semnal calculat: SUA își mențin angajamentul față de Ucraina, dar lasă loc de manevră politică pentru Trump. „Am fost convins că aranjamentul a fost altul: noi vă dăm instrumentul, dar dumneavoastră îl folosiți ca presiune în relația cu rușii.”
Iulian Fota, fost secretar de stat, consideră că atitudinea aparent ambiguă a lui Donald Trump este o formă de „ambiguitate strategică”, o tactică utilizată pentru a influența adversarul fără a se angaja public într-o direcție fixă. „Dacă încă nu l-a dat, înseamnă că încă sunt discuții cu rușii și Trump speră că prin amenințarea asta să-i convingă să fie mai rezonabili.”
El explică faptul că, în logica marilor puteri, păstrarea incertitudinii poate oferi avantaje de negociere. „Eu nu cred că el a respins categoric ideea. Cred că, deocamdată, o joacă așa, o lasă în ambiguitate strategică, pentru a-l determina pe Putin să fie mai rezonabil.”
Totuși, fostul consilier prezidențial avertizează că asemenea tactici sunt riscante, mai ales într-un context global tensionat. „Până acum, toate tentativele lui Donald Trump de a-l forța pe Putin să vină la negocieri într-o manieră rezonabilă au dat greș. Nu știu dacă asta va funcționa. Rămâne să vedem.”
Fota atrage atenția și asupra unui alt aspect: problema globală a stocurilor militare. Pandemia, războaiele regionale și subestimarea consumului de muniție au făcut ca multe state să descopere vulnerabilități majore în lanțurile lor logistice. „Ideea de surplus a fost gândită pe vremuri mai bune. Toți își dau seama acum că războaiele moderne ard resurse într-un ritm pe care nici economiile puternice nu-l pot susține mult timp.”
În concluzie, analiza lui Iulian Fota din Podcastul lui Timotei Onoriu evidențiază o dublă realitate: Statele Unite rămân angajate în sprijinul Ucrainei, dar își calibrează acțiunile în funcție de interesele proprii, păstrând spațiu de negociere cu Rusia. Iar ambiguitatea lui Trump, oricât de controversată, poate fi parte dintr-o strategie de presiune, nu dintr-o renunțare.
Discuțiile privind continuarea sprijinului militar pentru Ucraina au reaprins dezbaterea internă în SUA. Donald Trump, aflat în campanie electorală, a evitat să ofere un răspuns tranșant, preferând o poziție ambiguă față de Moscova. În același timp, Pentagonul și administrația americană continuă să aprobe pachete de ajutor, în timp ce aliații europeni își reevaluează stocurile și capacitatea de producție militară.
Dacă strategia de presiune și ambiguitate a lui Trump nu dă rezultate, SUA și aliații riscă să piardă avantajul diplomatic asupra Rusiei, iar Ucraina să rămână vulnerabilă. În schimb, dacă această manevră obligă Moscova la concesii, ar putea marca o schimbare de ton în negocierile de pace. Pentru România, menținerea angajamentului american rămâne esențială pentru stabilitatea flancului estic al NATO.
Articolul SUA joacă dublu: sprijin pentru Ucraina sau presiune asupra Rusiei? apare prima dată în Snews.ro.