Disputa culturală din jurul serialului „Mașa și Ursul” depășește zona divertismentului și se mută într-un conflict despre identitate și generații. Lidia Moise, analist economic a explicat la Sens TV că Rusia monitorizează atent mesajele culturale adresate copiilor, în timp ce în Ucraina subiectul rămâne secundar în contextul războiului. În centrul discuției se află „generația P”, tinerii formați în epoca Putin, tot mai dispuși să sfideze discursul oficial, spune analista.
Lidia Moise, analist economic, a subliniat la Sens TV că disputa culturală are o miză generatională, nu doar ideologică. În timp ce autoritățile din Rusia monitorizează cu strictețe mesajele culturale și educaționale, în Ucraina atenția asupra serialului este redusă în prezent din cauza priorităților legate de război.
„Este o chestiune interesantă. Este, mai degrabă, o știre decât o realitate, pentru că în Ucraina probabil nu se acordă prea multă atenție subiectului, având alte preocupări majore. În Rusia, în schimb, autoritățile privesc foarte atent astfel de aspecte culturale. Problema reală este ce cred tinerii.
Există o generație numită chiar «generația P», născută odată cu venirea lui Putin la putere și educată intens într-o anumită direcție. Iar rezultatul începe să se vadă. De exemplu, acum câteva săptămâni, tinerii din Sankt Petersburg au dansat în stradă, fără nicio teamă, sfidând poliția, pe o muzică considerată ofensatoare pentru regimul Putin”, a explicat aceasta într-o ediție a emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea.
În continuarea discuției despre impactul cultural al serialului „Mașa și Ursul”, analista a făcut referire la analize realizate de sociologi ruși aflați în exil. Potrivit Lidiei Moise, aceștia afirmă că modelul educațional și propagandistic promovat de Kremlin a produs o generație capabilă să disimuleze discursul public, adoptând comportamente diferite în funcție de context.
„Este foarte interesant că sociologi ruși, analizând această situație și comentând-o pentru publicațiile rusești din exil, spuneau un lucru important. Această propagandă și această educație impuse într-o direcție foarte rigidă au creat o generație care gândește duplicitar. Adică una spune când este întrebată și cu totul altceva gândește, în realitate.
De aceea spuneam că este posibil ca, în Rusia post-Putin, să vedem un fenomen asemănător cu cel din Spania după Franco. Generațiile crescute în dictatură au fost cele care, în final, au slujit democrația cu cel mai mare devotament. Probabil că același lucru se va întâmpla și în Rusia”, a completat aceasta.
Serialul de animație „Mașa și Ursul”, una dintre cele mai cunoscute producții rusești pentru copii, a ajuns să fie disputat politic între Moscova și Kiev. În Rusia, politicieni și figuri publice apropiate Kremlinului cer interzicerea desenului, susținând că personajul Mașa promovează un comportament neadecvat, lipsit de respect față de autoritate, contrar valorilor conservatoare și rolurilor tradiționale de gen.
În Ucraina, însă, aceeași producție este privită ca instrument de influență rusă. Deputatul Iaroslav Iurșchîșin solicită eliminarea serialului de pe platformele online, argumentând că promovează mesaje pro-Kremlin și normalizează militarizarea timpurie. Astfel, un desen animat aparent inocent a devenit simbolul unei confruntări ideologice: Rusia îl consideră „prea liberal”, iar Ucraina „prea propagandistic”.
Articolul Serialul „Mașa și Ursul”, prins între Kremlin și Kiev: bătălia pentru mintea noii generații apare prima dată în Snews.ro.