Într-o analiză difuzată la Sens TV, istoricul Alin Niculescu a explicat că Rusia își construiește discursul diplomatic și justificarea războiului printr-un „narativ istoric” care prezintă agresiunea militară drept o recuperare legitimă a unor teritorii imperiale, iar ministrul de externe Serghei Lavrov joacă un rol-cheie în promovarea acestei diplomații de forță.
În analiza privind modul în care Rusia își formulează mesajele diplomatice în contextul războiului din Ucraina, istoricul Alin Niculescu a subliniat la Sens TV rolul ministrului rus de externe Serghei Lavrov, pe care l-a descris drept reprezentant al unei diplomații de forță, în contrast cu imaginea de negociator moderat proiectată de Moscova în trecut.
„Dacă este diplomat în sensul clasic al cuvântului, în niciun caz. Este, cum să spun, un buldog sovietic de școală veche. Cred că este un fost ofițer de informații, diplomat cu state vechi.
Nu l-am văzut niciodată lăudând sau vorbind decent despre cei cu opinii contrare. Este reprezentantul tipic al diplomației de forță. Și când spun diplomație de forță, de fapt vorbim despre impunerea ideilor și dorințelor unei puteri asupra altui stat.
Deci, este orice, numai un diplomat rafinat nu este. Trebuie să înțelegem ceea ce spunea domnul general: în esență, Rusia a apelat la această subtilitate legată de problemele profunde ale războiului pentru a justifica această invazie urâtă și acest război fratricid”, a explicat acesta în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea.
De asemenea, istoricul a explicat că „narativul istoric” promovat de Rusia încearcă să prezinte agresiunea militară drept o recuperare legitimă a unor teritorii considerate parte a vechiului imperiu țarist.
„De fapt, ce urmăresc ei? Își dau seama că nu au nicio justificare reală, în afară de aceste așa-numite motive istorice. Să explicăm clar pentru cei care ne urmăresc:
Rusia spune: aceste teritorii sunt ale noastre. Când am împărțit imperiul în diverse republici și regiuni, am dat ucrainenilor aceste teritorii, care, de fapt, susțin ei, ne aparțineau nouă. Am dat Ucrainei teritorii care au aparținut altor state, din Europa, din România, din Polonia, din fosta Cehoslovacie, teritorii din vest și teritorii din est.
Toate aceste teritorii, afirmă Moscova, ar fi făcut parte din Imperiul Țarist și nu ar trebui să fie desprinse de Rusia. Iar justificarea publică este că acolo trăiesc vorbitori de limbă rusă, care ar fi, chipurile, agresați, deci acest război ar fi prezentat ca o apărare a «fraților ruși». Acesta este, în esență, narrativul.
Dar în clipa în care Occidentul va accepta această poveste, în acel moment va deveni foarte clar că ei ar avea o motivare logică, reală și corectă a invaziei, ceea ce nu este adevărat. Și atunci vă dați seama că Occidentul nu poate să accepte acest narativ. Dacă s-ar accepta acest narativ, în acel moment Rusia ar putea să îl prezinte ca fiind legitim atât în fața lumii, cât și în fața propriei populații”, a mai adăugat Alin Niculescu.
Pe fondul războiului din Ucraina, lupta nu se duce doar pe front, ci și în spațiul informațional. Iar în timp ce Moscova își construiește argumentele pe o reinterpretare a trecutului imperial, Occidentul încearcă să blocheze legitimarea unei invazii prezentate ca „reparație istorică”. Miza nu este doar teritorială, ci și simbolică: acceptarea acestui narativ ar însemna rescrierea regulilor ordinii internaționale.
Articolul Serghei Lavrov, simbolul diplomației agresive promovate de Moscova apare prima dată în Snews.ro.