Administrația Trump provoacă tensiuni diplomatice majore după ce Washingtonul încearcă să elimine dintr-o rezoluție ONU pasajele care condamnă explicit agresiunea rusă în Ucraina și anexarea Crimeei. Mișcarea deschide calea unei schimbări de poziție cu miză globală, în timp ce europenii avertizează că această manevră slăbește apărarea ordinii internaționale. Generalul în rezervă Dan Grecu analizează implicațiile geopolitice în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea.
Generalul în rezervă Dan Grecu subliniază că miza este uriașă pentru Kiev, deoarece rezoluția servește drept sprijin juridic în eventuale procese internaționale pentru responsabilizarea Rusiei. În cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, acesta analizează pe larg implicațiile și schimbările strategice aflate în desfășurare în politica externă a Statelor Unite.
Generalul Dan Grecu a afirmat: „Se susține în unele cercuri că Federația, că Statele Unite îl susțin pe Putin și politica lui Putin, din ceea ce pare a fi adevărat, dar totuși eu vreau să spun că mie mi se pare că acest imprevizibil și impredictibil președinte american a realizat la un moment dat faptul că SUA nu mai este ceea ce a fost timp de aproape trei decenii după căderea zidului Berlinului, respectiv acel hegemon geostrategic-geopolitic mondial, timp în care și-a permis să schimbe guverne, să se extindă cu influența militară, să organizeze revoluții și primăveri și se află într-o situație de concurs, de contraziție cu alte forțe și deși rămâne cea mai mare forță, cea mai mare putere și economică și militară și diplomatică mondială, poziția de hegemon este mult redusă.”, a declarat acesta la Sens TV.
Declarațiile sale scot în evidență una dintre ideile centrale ale actualei reconfigurări: Statele Unite constată că influența lor incontestabilă de după 1990 este în declin, iar acest proces afectează modul în care Washingtonul gestionează crizele internaționale. Generalul Dan Grecu atrage atenția asupra faptului că incertitudinea politică americană se reflectă direct în politica față de Ucraina.
Acesta a continuat: „Noi acum nu știm ce s-a discutat nici în Alaska, ce s-a discutat dincolo de camerele de vederi, bineînțeles, nu știm nici ce s-a discutat dincolo de declarațiile de presă, înconvorbirile telefonice dintre președintele american și cel al Federației Ruse, dar da, Statele Unite într-un fel temperează aceste inițiative și nu este aceasta prima, pentru că în urmă cu câteva luni a mai fost încă o încercare de declarație a adunării generale a Organizației Naționale Unite care condamna agresiunea rusă și așa mai departe, la care Statele Unite au votat împotrivă, nu numai că au încercat să o scoate, au votat împotrivă alături de China, de Republica Populară Democrată Coreană și Iran și alții de genul ăsta.”
Aceste afirmații ridică întrebări importante despre direcția diplomatică adoptată de administrația Trump în raport cu Rusia. Faptul că Washingtonul s-a alăturat unei tabere în care se regăsesc state precum China, Coreea de Nord sau Iran reprezintă un semnal geopolitic greu de ignorat. Iar schimbările propuse acum la textul rezoluției ONU par să continue această linie strategică.
Generalul Dan Grecu subliniază că aceste evoluții nu transmit un semnal de stabilitate pentru Kiev. El a spus: „Acest lucru nu dă un semnal, ca să spun așa, pozitiv ucrainian, nici nu are cum să-l dea, dar revenind la ceea ce am spus, realizarea din partea președintele american că SOA nu mai este hegemonul mondial, de unde și sloganul său, Make America Great Again, again, trebuie sublineat, bolduit, pentru că ar vrea să o aducă din nou acolo unde a fost, arată acest lucru.”
Analiza lui Dan Grecu indică faptul că motto-ul electoral al președintelui american este, de fapt, și o recunoaștere a pierderii poziției hegemonice globale. Această constatare determină Washingtonul să își regândească alianțele și poziționările internaționale. Iar Rusia și China reprezintă două centre de putere care, prin colaborarea lor tot mai strânsă, creează o presiune strategică uriașă asupra Statelor Unite.
Generalul a explicat în continuare: „Nu-l favorizează pe președintele american, dând perspectiva lui de lider mondial, de antreprenor, de om care pune accent pe economie, pe avantaje materiale, financiare și de alte natură, să nu aibă o relație liniștită, nu aș putea să spun prietenească cu Federația Rusă, un stat care are resurse indiscutabile, are o suprafață imensă și are o influență internațională încă mare, ca să nu mai vorbim de faptul că ultimii 3-4 ani de zile au dus la o apropiere a Federației Ruse de Republica Populară Chineză la un nivel nemai tâlnit până acum. Acu 50 de ani erau aproape dușmani de moarte.”
Această perspectivă evidențiază complexitatea relațiilor internaționale actuale. China și Rusia, odinioară în conflict deschis, formează acum un bloc strategic capabil să contrabalanseze puterea occidentală. Iar Statele Unite, confruntate cu propriile limitări, încearcă să recalibreze relațiile pentru a împiedica consolidarea unui pol euroasiatic dominant.
În final, generalul Dan Grecu a subliniat: „Acuma sunt, i-am văzut pe președintele Chinezii și pe președintele Rusi Putin, declarând cea mai mare prietenie. Aici încearcă, din punctul meu de vedere, Donald Trump să echilibreze, să se așeze cumva în acest lucru, pentru că o cooperare, Federația Rusă cu resursele imense, Republica Populară Chineză cu ingeniozitate și o populație imensă la rândul ei la care s-a asociat foarte mult din Sudul Global, s-au asociat foarte multe state din Sudul Global, vor fi indiscutabil un pericol pentru poziția încă dominantă a Statelor Unite în lume.”
Declarațiile generalului, făcute în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea, conturează un tablou geopolitic în rapidă transformare, în care Statele Unite caută să își redefinească rolul și strategia globală.
Rezoluția ONU privind drepturile omului în teritoriile ocupate din Ucraina reprezintă un document anual ce condamnă explicit anexarea ilegală a Crimeei și abuzurile comise de forțele ruse. Eliminarea referințelor la integritatea teritorială ar diminua presiunea diplomatică asupra Moscovei și ar complica eforturile Ucrainei de a utiliza instrumente juridice internaționale pentru tragerea la răspundere a Federației Ruse. Modificările apar într-un moment în care o comisie ONU investighează crime împotriva umanității comise în zonele ocupate.
Dacă Washingtonul își schimbă poziția, echilibrul diplomatic global se modifică. Ar slăbi frontul internațional de condamnare a Rusiei, ar încuraja Moscova să mențină sau chiar să accelereze acțiunile militare din Ucraina și ar afecta capacitatea Kievului de a obține sprijin internațional. De asemenea, ar semnala o diminuare a angajamentului SUA față de ordinea globală liberală, amplificând influența Rusiei și Chinei în formarea unei noi arhitecturi geopolitice.
Articolul Scandal la ONU: Administrația Trump vrea să elimine condamnarea Rusiei apare prima dată în Snews.ro.