Anularea de către Rusia a unor acorduri militare cu state NATO marchează o nouă etapă a confruntării cu Occidentul, deși aceste documente erau oricum depășite încă din 2022. Mișcarea are un puternic rol simbolic și transmite că Moscova nu se mai consideră partener, ci adversar declarat al Occidentului. În același timp, ruptura juridică obligă NATO să își consolideze apărarea pe flancul estic, context pe care România îl poate transforma într-un avantaj strategic. Toate aceste aspecte au fost explicate de analistul de relații internaționale Sorin Zaharia, în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, unde acesta a analizat implicațiile geopolitice ale deteriorării accelerate a relațiilor Rusia–Occident. Rezultatul este o imagine clară a unei ordini internaționale în schimbare.
Analistul de relații internaționale Sorin Zaharia a explicat la Sens TV, în detaliu recenta decizie a Federației Ruse de a anula mai multe acorduri militare cu state NATO, un gest în esență simbolic, dar cu încărcătură politică majoră.
Zaharia a început prin a clarifica faptul că aceste acorduri erau deja nefuncționale:
„E mai mult, dacă vreți, un gest simbolic, pentru că oricum aceste acorduri, mai ales după invazia Federației Ruse din Ucraina din 2022, oricum ele nu mai funcționau.”
Ceea ce atrage atenția, spune analistul, este că Vladimir Putin contestă nu doar acorduri istorice, ci chiar și documente pe care el însuși le-a semnat:
„Vladimir Putin neagă, dacă vreți, într-un fel legalitatea unor acorduri semnate de predecesorii săi, și aici mă refer la Gorbaciov și la Elțîn, dar foarte interesant, neagă și un acord semnat chiar de el însuși. Credibilitatea domnului Vladimir Putin în ceea ce privește politica internațională, din punctul meu de vedere, tinde spre zero.”
Gestul are în primul rând o dimensiune de imagine:
„În primul rând e o politică, dacă vreți, de imagine. Un fel de PR pentru imagine. Pentru că ruperea oficială a încă unei punți cu Occidentul prin anularea acestor acorduri vrea să transmită mesajul că nu mai suntem parteneri, suntem adversari declarați.”
Moscova invocă sprijinul acordat de statele NATO Ucrainei:
„În ceea ce privește în continuare, el spune că nu mai colaborăm cu țările NATO care sprijină dușmanii noștri, recte Ucraina.”
Totuși, cooperarea militară reală dispăruse de mult:
„În plan militar, practic cooperarea cu cele trei state nici nu mai exista, era mai puțin chiar decât zero, dacă se poate spune lucrul ăsta.”
Zaharia subliniază că Rusia doar oficializează o ruptură existentă:
„Acum s-a făcut o formalizare din punct de vedere juridic, din punct de vedere al dreptului internațional, a acestei rupturi, care, așa cum am mai spus, în practică deja exista.”
Decizia are și un impact asupra instrumentelor diplomatice ale Rusiei:
„Pe termen lung, din perspectiva diplomației, aici spune că Rusia renunță la orice instrument de diplomație militară, pentru că există și un astfel de instrument, nu numai diplomația clasică.”
Pentru statele occidentale direct vizate – Canada, Franța și Portugalia – efectul este nul:
„Pentru cele trei state efectele sunt zero, că practic confirmă, repet ceea ce am spus, un fapt deja care exista, deci nu este nicio noutate.”
Pentru NATO însă, ruptura confirmă sfârșitul unei epoci:
„În ceea ce privește statele NATO, ca întreg, prin această rupere, anulare a acordurilor dintre Federația Rusă, Canada, Franța și Portugalia, practic se confirmă faptul că epoca parteneriatului NATO–Rusia este moartă.”
România poate beneficia direct de această nouă realitate strategică:
„Pentru noi, din perspectiva aceasta, faptul că statele NATO vor fi obligate acum să-și întărească apărarea pe flancul estic este, dacă vreți, un lucru benefic. Pentru că, acum, tot acest lucru poate fi folosit ca argument în favoarea României pentru înarmare, înzestrarea armatei și pentru creșterea rezilienței militare.”
Analistul punctează clar oportunitatea:
„Deci, dacă știm să o jucăm corect, va fi un lucru benefic nouă.”
Toate aceste evaluări au fost prezentate în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea, oferind publicului o perspectivă coerentă asupra efectelor politice și militare ale gestului făcut de Kremlin.
Parteneriatul NATO–Rusia a fost creat în anii ’90 pentru a menține un dialog strategic, însă anexarea Crimeei în 2014 și invazia Ucrainei în 2022 au înghețat complet cooperarea. Acordurile denunțate de Moscova aveau valoare tehnică, iar anularea lor nu schimbă realitățile de pe teren, dar marchează oficial sfârșitul oricărei punți militare sau diplomatice. Întărirea flancului estic devine inevitabilă, iar România este printre principalele beneficiare ale acestei repoziționări.
Pe termen scurt, anularea acordurilor are un efect politic simbolic; pe termen lung, confirmă faptul că relațiile ruso-occidentale au intrat într-o fază de confruntare deschisă. Pentru NATO, consolidarea flancului estic devine o prioritate strategică, cu investiții semnificative în apărare și infrastructură. Pentru România, contextul poate aduce resurse suplimentare, întărirea capacităților militare și o poziție mai solidă în arhitectura de securitate europeană.
Articolul Rusia rupe acordurile cu NATO. Flancul estic intră în alertă maximă apare prima dată în Snews.ro.