Avertismentul ministrului german al apărării Boris Pistorius privind posibilitatea unui conflict direct între NATO și Rusia înainte de 2029 a aprins din nou spiritele între Berlin și Moscova, explică analistul politic Vlad Bujdei-Tebeica în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, difuzată pe Sens TV. Replica dură venită de la Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, reia o temă veche: acuzația că Occidentul ar pregăti agresiunea împotriva Moscovei.
Tensiunile dintre Rusia și Germania au escaladat după ce ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a avertizat într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung că NATO trebuie să fie pregătită pentru un eventual conflict direct cu Rusia chiar mai devreme decât se estima inițial. Berlinul calculase până acum că Rusia ar avea nevoie până în 2029 pentru a-și reconstrui capacitățile militare, însă noile analize arată că ritmul de reînarmare al Moscovei este mai rapid.
În același timp, răspunsul Moscovei a venit prompt. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a atacat declarațiile lui Pistorius, afirmând pentru agenția TASS:
„Acum nu mai există nicio îndoială cu privire la cine este agresorul.”
Această replică se înscrie în linia retorică specifică Moscovei, care acuză constant NATO că amplifică tensiunile. Analistul politic Vlad Bujdei-Tebeica observă însă că acest discurs nu este nou. În cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, el a explicat:
„Cred că domnul Pistorius nu mai poate să doarmă noaptea acum că a avut parte de acest contraatac letal, am putea să-i zicem. Da, nici nu știu cum să încep. Dacă stăm să ne aducem aminte de retorica Rusiei înainte de invazia Ucrainei, era cumva aceeași.”
Analistul reamintește că înainte de februarie 2022, Moscova afirma repetat că nu va invada Ucraina, în timp ce publicații și rapoarte internaționale documentau finanțarea și instruirea insurgenților din Donetsk și Luhansk încă dinaintea declanșării războiului.
„Nu, că nu există niciun scenariu prin care Rusia să trimită trupe în mod direct în estul Ucrainei, deși erau, inclusiv la momentul respectiv, situații bine documentate prin care se demonstra că așa-numiții insurgenți din Donetsk, Donbass și așa mai departe erau finanțați direct de către Moscova.”
Situația s-a schimbat abia după invazie, explică Bujdei-Tebeica, când Rusia a renunțat treptat la termenul de „operațiune militară specială” și a început să vorbească mai deschis despre conflict.
„Cred că în ziua de astăzi, în sfârșit, vorbește și Rusia de război, adică cred că au renunțat la retorica aceea cu ‘nu, domnule, că e o operație specială, nu invazie, nu război’, dar au ținut-o foarte mult timp în viață această retorică.”
În acest context, reacția furioasă la declarația lui Pistorius se înscrie într-un tipar bine cunoscut.
„De data aceasta este Germania care provoacă, Germania care provoacă printr-o declarație, ca să zic așa, precaută și care, la rândul său, încurajează la mai multă precauție față de, iată, un partener pe care Europa foarte mult timp l-a considerat, a încercat să-l atragă, să-l aducă aproape.”
Vlad Bujdei-Tebeica amintește că Europa nu a fost ostilă Rusiei după căderea comunismului — dimpotrivă, a încercat să o integreze în diferite programe și colaborări economice, culturale și educaționale.
„Europa… a încercat constant să creeze toate aceste dependențe, fie financiare, fie energetice, infrastructurale și așa mai departe, culturale, de ce nu. Să ne aducem aminte că Rusia făcea parte din programul Erasmus+, tineri din Rusia puteau să vină să viziteze Europa, tineri din Europa puteau să viziteze Rusia, Moscova, Sankt Petersburg și așa mai departe.”
Cu toate acestea, Rusia a ales confruntarea, afirmă analistul, iar atacul asupra unui stat mai mic, aflat în vecinătatea Uniunii Europene, a schimbat fundamental poziția Europei.
„Nu putem spune că nu a existat o bunăvoință din partea Uniunii Europene în această direcție. Însă în clipa în care tu ca stat ataci teritoriul suveran al unui stat vecin, semnificativ mai mic ca tine, semnificativ mai slab ca putere militară… din ambiții personale, din dorința de a extinde teritoriul… eu cred că Uniunea Europeană are toată legitimitatea să se asigure că toți membrii săi, din flancul estic și nu numai, iau orice fel de măsură.”
Aceste reacții europene sunt, în opinia lui Bujdei-Tebeica, mai degrabă prudente decât agresive. Totuși, ele sunt necesare pentru a întări flancul estic al NATO și pentru a evita testele la care Rusia ar putea supune alianța în următorii ani.
„Uniunea Europeană… poate foarte bine să tragă aceste semnale și să se pregătească în eventualitatea în care Rusia încearcă să testeze, să zicem, apele în estul Europei.”
Contextul devine cu atât mai important cu cât mai multe servicii de informații din state europene avertizează asupra posibilității ca Moscova să testeze coeziunea NATO în perioada următoare.
Declarațiile ministrului german al apărării Boris Pistorius privind posibilitatea unui conflict direct NATO–Rusia înainte de 2029 au provocat reacții dure ale Moscovei. Maria Zaharova a acuzat Germania că pregătește agresiunea, reluând o retorică frecventă în discursul oficial rus. În același timp, Berlinul și alte capitale europene își accelerează programele de înarmare, iar serviciile de informații avertizează asupra unei posibile testări a flancului estic al NATO în următorii ani. Rusia neagă intenția de a ataca NATO, dar menține un discurs agresiv față de statele care sprijină militar Ucraina.
Pozițiile tot mai tensionate dintre Rusia și statele NATO amplifică presiunea asupra Europei de a-și moderniza rapid capacitățile defensive. Avertismentele lui Pistorius, reacția virulentă a Moscovei și ritmul accelerat al reînarmării ruse pun alianța în fața nevoii de coeziune strategică. Pe termen lung, reacțiile reciproce pot determina o reorganizare profundă a strategiei de securitate europene, cu accent pe protejarea flancului estic și pe descurajarea oricăror încercări ale Rusiei de a testa rezistența NATO.
Articolul Rusia explodează după avertismentul Germaniei: tensiunile NATO–Moscova cresc apare prima dată în Snews.ro.