Subiectul copiilor ucrainieni răpiți de armata rusă reaprinde una dintre cele mai dureroase teme ale războiului. Într-o ediție a emisiunii „News Podcast” cu Sorin și Oreste”, Oreste Teodorescu vorbește despre cruzimea invaziei, complicitatea tacită a marilor puteri și fragilitatea unei Europe care riscă să fie sfâșiată de propriile diviziuni.
Discuția din cadrul emisiunii „News Podcast” cu Sorin și Oreste” a pornit de la una dintre cele mai sensibile teme ale războiului din Ucraina: drama copiilor răpiți și deportați de forțele ruse. Întrebarea ridicată a fost una directă – ce se întâmplă cu acești copii, cu civilii dispăruți și cu victimele atrocităților comise de armata rusă?
„Armata roșie întotdeauna așa a procedat când a depășit barierele Federației Ruse sau ale imperiului sovietic. Așa a fost și în România, când au venit ‘eliberatorii’. Bunicii noștri ne-au povestit cum armata sovietică, gloria sa, jefuia și abuza civilii pe străzile Iașului și ale Bucureștiului”, a spus Oreste Teodorescu, evocând memoria colectivă a acelor vremuri.
Jurnalistul a amintit și celebra satiră a lui Constantin Tănase, „Davai ceas, davai palton”, o ironie amară la adresa comportamentului „eliberatorilor” sovietici. „Sunt foarte mulți istorici care vorbesc despre atrocitățile armatei ruse, fie în Afganistan, fie în Cecenia. Deci e clar că și în Ucraina este același tipar”, a subliniat el.
În contextul negocierilor tot mai dese privind un eventual acord de pace, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat ca problema civililor ucraineni răpiți sau deportați să fie inclusă într-un eventual tratat.
„Ursula von der Leyen, ca femeie și ca reprezentantă a civilizației europene, vine cu această perspectivă asupra unui acord de pace în care drepturile civililor – și mai ales ale copiilor răpiți – trebuie respectate. Trebuie prevăzută revenirea lor acasă și eliberarea celor trimiși în închisorile Federației Ruse”, a explicat Oreste.
El a adăugat că, dincolo de componenta morală, gestul Ursulei von der Leyen are și o doză de pragmatism politic. „Sigur, e și un act populist. Doamna von der Leyen vrea să mai capitalizeze puțin capital de imagine și să fie percepută ca o voce a umanismului european”, a spus jurnalistul.
Totuși, reacțiile față de poziția președintei Comisiei Europene nu au fost unanim pozitive. Oreste a remarcat că Ursula von der Leyen a devenit, în discursul public european, o figură controversată, adesea criticată. „În ultima vreme, doamna von der Leyen era cam a cincea persoană non grata în discursul colectiv al multor cetățeni. Asta se răsfrânge și asupra Uniunii Europene”, a spus el.
Discuția s-a extins apoi către viitorul Uniunii Europene și pericolele divizării sale. „Dacă Uniunea Europeană se divide și revenim la existența fiecărei țări separat, suntem ca niște căprioare vânate de prădători. Un Trump, un Xi, un Putin. Vom deveni gazelele lumii”, a avertizat Oreste.
El a făcut o comparație puternică, spunând că, așa cum fostele state iugoslave s-au transformat într-un mozaic de teritorii fragile, tot așa s-ar putea destrăma și Europa, dacă nu își păstrează unitatea. „Unii vor rămâne în Uniunea Europeană, cum sunt Slovenia și Croația, iar alții vor ajunge precum Bosnia sau Kosovo. Fiecare va fi vânat pe cont propriu”, a explicat jurnalistul.
Oreste a criticat, de asemenea, ipocrizia globală a marilor puteri, subliniind că diferențele morale dintre americani, ruși și chinezi aproape că au dispărut. „Americanii nu mai sunt de mult forța binelui. Înainte știam cine e cu democrația și cine e cu totalitarismul. Acum toți sunt pe prăduială – și unii, și alții”, a spus el.
Concluzia sa a fost tranșantă: „Uniunea Europeană are o singură șansă – să rămână nedivizată, puternică și solidară. Dacă nu, iertați-mi expresia, dar treaba e belită, tovarăși”, a încheiat Oreste Teodorescu la Sens TV.
Războiul din Ucraina a declanșat una dintre cele mai mari crize umanitare din ultimele decenii. Potrivit estimărilor internaționale, mii de copii ucraineni au fost răpiți și deportați în Rusia, un act condamnat de Uniunea Europeană și de Curtea Penală Internațională. În paralel, tensiunile interne din Uniunea Europeană și ascensiunea populismului amenință unitatea blocului comunitar, în timp ce marile puteri – SUA, Rusia și China – își dispută dominația globală.
Tema drepturilor omului și a răpirilor de copii devine un test moral pentru Europa. Dacă Uniunea Europeană nu reușește să impună o poziție fermă și unitară, riscă nu doar pierderea influenței internaționale, ci și prăbușirea propriului proiect politic. Într-o lume dominată de cinism geopolitic, solidaritatea europeană ar putea fi singurul scut care mai apără valorile occidentale.
Articolul Rusia acuzată de crime și răpiri: tăcerea care doare apare prima dată în Snews.ro.