O discuție tensionată despre capacitatea reală de apărare a României a fost declanșată de afirmațiile lui Alexandru Bălgrădean și Mihai Mocanu în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, care au ridicat semne de întrebare privind dependența de NATO, pregătirea populației și vulnerabilitățile militare ale țării. Declarațiile lor scot la lumină probleme sensibile, de la infrastructura feroviară cu ecartamente militare până la imposibilitatea României de a rezista singură în primele săptămâni ale unui posibil conflict.
Tema apărării naționale revine puternic în centrul atenției după analiza oferită de Alexandru Bălgrădean și Mihai Mocanu în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea. Discuția pornește de la un element aparent tehnic, dar cu implicații militare majore: ecartamentul diferit al căilor ferate din diverse state europene.
Alexandru Bălgrădean a explicat că aceste diferențe nu sunt întâmplătoare și au avut de la început un rol strategic. „Ecartamentele astea au fost gândite în scop militar, ca să nu ajungi la ei decât greu. Iar faptul că Spania are alt ecartament la calea ferată, nu știam, dar acesta a fost scopul. În caz de război să nu poți deplasa echipament militar decât foarte greu.” a declarat Alexandru Bălgrădean în cadrul emisiunii.
Pornind de la infrastructura feroviară, discuția s-a extins rapid către obligațiile României ca stat NATO și către capacitatea reală a țării de a se apăra singură. Bălgrădean a subliniat nevoia ca România să-și asume propriile responsabilități, înainte de a aștepta sprijin din exterior. „Când ai intrat în NATO, ți-ai luat și niște obligații. Până te ajută alții, trebuie să te ajuți singur, în orice luptă pe pământul ăsta.”
Unul dintre cele mai tensionate momente ale discuției a apărut când Bălgrădean a pus sub semnul întrebării capacitatea României de a rezista singură, în primele săptămâni ale unui eventual conflict. „Noi nu știm dacă putem rezista 45–60 de zile. Și după aceea ce? Credeți că o să vină să lupte francezul? O să vină valuri de francezi, nemți, spanioli să lupte pentru tine?” a spus Alexandru Bălgrădean, făcând trimitere directă la teoria conform căreia NATO ar interveni doar după o perioadă inițială de rezistență națională.
Acesta a atins și subiectul sensibil al serviciului militar obligatoriu, despre care mulți români cred că ar putea redeveni necesar. „Cred că România trebuia să mențină măcar un serviciu militar de șase luni, pentru că mulți băieți, viitorii bărbați din țara asta, nu mai știu nici măcar să alerge, dar să mai urce un munte. Sport nu mai face nimeni.” a afirmat Alexandru Bălgrădean în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea.
Dacă Bălgrădean a abordat problema dintr-o perspectivă pragmatică și critică, Mihai Mocanu a adus o analiză mai tehnică, întrebându-se de ce se folosesc exact 45 de zile drept reper al rezistenței. „Îmi plac enorm aceste cifre rotunde. 45. De ce nu sunt 41? De ce nu sunt 46? De ce nu sunt 44? Nu știm cum s-a ajuns la această medie. Nimeni nu a spus cum s-a stabilit această cifră.” a declarat Mihai Mocanu.
Analistul a explicat că mobilizarea unei armate străine pe teritoriul României ar indica un conflict de lungă durată, nu unul rapid. „Ca să muți o armată din Franța sau Germania în România înseamnă un conflict pe termen lung. Nu vorbim despre un conflict fulger.” a spus acesta.
În plus, Mocanu a reamintit că războaiele moderne se bazează pe mobilitate și reacție imediată, nu pe armate masive deplasate în timp îndelungat. „Astăzi, războaiele se duc pe alte principii. Există trupe rapide de intervenție, există aeroportatele.”
O parte importantă a argumentației sale a fost legată de prezența NATO în România, pe care o consideră esențială pentru apărarea inițială. „Avem o forță de reacție în România, de asta am fost de acord să înființăm aceste baze NATO. Astăzi sunt aproximativ 5.000 de soldați străini, din mai multe țări, și multă tehnică, tocmai pentru a rezista probabil aceste 45 de zile alături de Armata Română, într-o eventuală confruntare.” a afirmat Mihai Mocanu în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea.
În final, Mocanu a subliniat un aspect puțin discutat în spațiul public: NATO nu a fost testată niciodată într-un război major în forma actuală. „Constituirea NATO s-a făcut pe baza unor principii stabilite în principal de politicieni, nu de militari. NATO nu a avut niciun război la nivel mondial ca entitate. Nimeni nu știe cu adevărat care este reacția reală a NATO în cazul unui conflict.”
Aceste declarații ridică numeroase semne de întrebare și alimentează discuția despre cât de pregătită este România în fața unor scenarii critice. Mesajul central al invitaților este clar: România trebuie să investească mult mai mult în propriile capacități, pentru a putea beneficia efectiv de protecția alianței, iar populația trebuie să redevină pregătită fizic și psihic pentru situații neprevăzute.
Diferențele de ecartament feroviar din Europa au avut istoric rolul de a încetini avansul militar străin, în special în zonele expuse. În ultimii ani, tensiunile regionale au determinat România să accelereze investițiile în infrastructura militară, în timp ce armata a început un amplu proces de modernizare. Totuși, rămâne întrebarea dacă țara poate menține apărarea teritoriului suficient de mult timp pentru a permite aliaților NATO să intervină.
Declarațiile lui Alexandru Bălgrădean și Mihai Mocanu pot alimenta dezbaterea despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu, creșterea bugetului de apărare și modernizarea rapidă a infrastructurii strategice. În contextul instabil din regiune, astfel de discuții intensifică presiunea publică asupra decidenților politici pentru a clarifica strategiile naționale de apărare și pentru a consolida rolul României în cadrul NATO.
Articolul România poate rezista singură doar 45 de zile? Avertismente dure despre NATO și pregătirea militară apare prima dată în Snews.ro.