Confruntarea dintre mediile tradiționale și platformele digitale rescrie regulile formării opiniei publice, alimentând tensiuni între instituții, companii și cetățeni. În cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, difuzată pe Sens TV, analistul economic Gicu Firu a vorbit despre prăbușirea credibilității televiziunilor și ascensiunea creatorilor independenți.
Într-un dialog concentrat pe tema libertății de exprimare și a puterii platformelor de social media, invitatul a pus pe masă o problemă care, în opinia sa, zguduie democrațiile moderne: competiția directă dintre noile surse de informare și vechile structuri media. El a vorbit despre o schimbare masivă în felul în care cetățenii accesează informația și despre reacția vehementă a instituțiilor obișnuite să controleze aceste fluxuri.
Invitatul a abordat mai întâi paradoxul unei societăți ce se declară democratică, dar care pare deranjată atunci când cetățenii obișnuiți devin sursă de informație sau de opinie publică. „Faptul că noi ajungem să discutăm într-o platformă despre lume care se consideră democratică, democrație liberală, despre informații care nu sunt direct furnizate de către servicii speciale sau de către instituții de stat, sunt persoane simple… sigur că toată lumea, fiecare are interes, poate e plătit, poate nu e plătit, e mai puțin important, dar să ajung în democrație să dezbat că asta n-ar fi un lucru bun mi se pare beznă minții”, a afirmat invitatul în cadrul Sens Național cu Sorin Manea.
El a explicat și de ce rețeaua X, platforma cumpărată de Elon Musk, a devenit subiectul unor acuzații constante atât în Statele Unite, cât și în Europa. „Despre ce discutăm aici și de ce este rețeaua X acuzată? Pentru că atât în Statele Unite ale Americii, cât și în Europa, marile rețele de televiziune care făceau jocurile politice sunt deținute de niște indivizi care la rândul lor… iarăși o să dau numele: BlackRock. Mulți dintre ei au legătură cu celebra, deja companie de investiții care e acționară la acele posturi de televiziune”, a spus invitatul.
În opinia lui, aceste televiziuni au menținut timp de zeci de ani un discurs unic, fără să ofere alternative reale publicului. „Posturi de televiziune timp de zeci de ani au ținut același narativ, practic fără să ofere alternative populației din Statele Unite ale Americii sau din Europa”, a declarat acesta.
Invitatul a analizat și schimbările istorice ale partidelor politice din SUA, oferind un exemplu despre cum se transformă ideologiile în timp. „În Statele Unite a fost acest sistem bipartid, democrați vs. republicani… dacă stăm să ne uităm în urmă cu mulți ani la apariția lor, Partidul Democrat a fost partidul deținătorilor de sclavi, acum este partidul invers, e progresist, luptăm împotriva sclaviei”, a afirmat el în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea.
El a continuat cu o critică dură la adresa agendelor sociale contemporane: „Să le dăm cât mai multe drepturi persoanelor cu comportamente deviante, să le dăm cât mai multe drepturi persoanelor care se cred curci sau cai sau găini și se comportă ca atare pe baza acestor numite drepturi individuale sau drepturi cetățenești… foarte bine să le dea drepturi, n-am nicio problemă cu asta, dar să nu mi le strângă pe ale mele”, a spus invitatul.
Un punct central al intervenției a vizat conflictul dintre televiziunile clasice și noile platforme sociale care oferă libertate directă de exprimare. „S-a ajuns de fapt la o luptă de subversivitate între aceste rețele sociale și foarte bine că a fost cumpărat Twitter, X acum, de către Elon Musk, pentru că și aia era înrolată în acest narativ globalist și oamenii pot să se exprime simplu, direct”, a declarat acesta.
El a remarcat și prăbușirea credibilității marilor instituții media: „Credibilitatea acestor posturi de televiziune, fie că e CNBC, ABC, CNN… este la cele mai joase cote”, a afirmat invitatul.
În contrast, popularitatea fenomenală a unor creatori independenți precum Tucker Carlson și Joe Rogan reprezintă, în ochii săi, o dovadă clară a schimbării. „Tucker Carlson are o credibilitate de diamant… la fel Joe Rogan, un tip care a început un podcast de minim o oră și jumătate, nimeni nu le dădea nicio șansă, a ajuns să devină unul din marii influenceri ai lumii”, a spus el în emisiune.
Despre libertatea informațională, invitatul a afirmat tranșant: „Mi se pare absolut normal ca informațiile să fie pe o piață concurențială și oamenii să-și aleagă acele lucruri cu care rezonează. Nu există informații false… am dreptul să îmi guvernez viața așa cum vreau eu, pentru că sunt persoană independentă”, a afirmat acesta.
A adus în discuție și nume precum Edward Snowden și Julian Assange, pe care îi consideră esențiali în demascarea abuzurilor instituțiilor de informații. „Trebuie să-i mulțumim lui Elon Musk, după cum trebuie să-i mulțumim lui Snowden, după cum trebuie să-i mulțumim lui Julian Assange, pentru că au arătat lumii aspecte care erau de regulă ținute sub covor”, a spus invitatul în cadrul „Sens Național” cu Sorin Manea.
Despre Snowden, invitatul a completat: „Când a apărut Edward Snowden și a demonstrat că FBI-ul mai mult spionează propriii cetățeni decât pe potențiali autori de atentate, repede a fost repudiat și a trebuit să se refugieze… cred că e pe undeva prin Rusia”. Iar despre Assange: „La fel și Julian Assange, când a arătat pe site-ul său Wikileaks câte nenorociri se întâmplă în spatele cortinei și a publicat needitate e-mail-uri trimise de la Hillary Clinton, Podesta și mai departe”.
În ultimul deceniu, peisajul media occidental a trecut printr-o transformare radicală. Prăbușirea audiențelor televiziunilor tradiționale, lipsa de încredere în instituțiile media și ascensiunea creatorilor independenți au creat un mediu informațional extrem de competitiv. Platformele sociale au devenit instrumente esențiale pentru libertatea de exprimare, dar și ținte ale unor dispute politice internaționale, fiind acuzate alternativ fie de cenzură, fie de libertate excesivă. Cazurile Snowden și Assange au redefinit dezbaterea globală despre transparență, securitate și drepturile cetățenilor.
Această schimbare masivă a modului în care se consumă informația afectează atât politica internă a statelor democratice, cât și dinamica internațională. Pierderea monopolului mediatic al televiziunilor tradiționale permite apariția unor perspective alternative, dar și intensificarea conflictului dintre instituțiile statului și mediul digital. Consecințele sunt directe: polarizare crescută, acces mai larg la opinii diverse și o luptă continuă pentru influența asupra opiniei publice, într-o eră în care fiecare cetățean poate deveni sursă de informare sau actor în dezbaterea publică.
Articolul Rețeaua X sub asediu: cine pierde și cine câștigă în noua ordine media apare prima dată în Snews.ro.