Acordul militar franco-ucrainean anunțat la Paris, prin care Ucraina achiziționează 100 de avioane Rafale, ridică o primă întrebare fundamentală: cum va fi finanțată această operațiune. Jurnalistul Mihai Rusu explică, în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, că răspunsul oferit de președintele Volodimir Zelenski este limpede, dar complicat în profunzime: banii provin din activele rusești înghețate în Occident.
„Prima întrebare este aceea cu ce bani se finanțează acest acord militar franco-ucrainean. Și președintele Zelenski a răspuns: din banii înghețați ai rușilor. Bani care sunt în Belgia.” a spus Mihai Rusu.
Sumele de care vorbește Zelenski sunt uriașe. Conform explicațiilor jurnalistului, ele se ridică la aproximativ 150–180 de miliarde de dolari, bani blocați de Uniunea Europeană după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Totuși, aceste fonduri nu sunt inepuizabile.
„Acum pe acești bani, e vorba aici de vreo 150, 170, 180 de miliarde de dolari. Banii ăștia au fost calculați în mai multe contracte și mai multe acorduri. Cândva se vor termina.”
De aici apare și scepticismul lui Mihai Rusu privind acoperirea integrală a contractului doar din această sursă.
„Deci mi-e greu să cred că banii vor fi suficienți pentru ca Zelenski să plătească 100 de avioane Rafale, după ce ai primit avioane și celebrele avioane Mirage. Sunt avioane de vânătoare. Avioanele Mirage sunt din generația a doua. Avioanele Rafale sunt din prima generație.”
Rafale reprezintă vârful tehnologiei militare franceze, iar costurile reflectă acest statut. La fel și sistemele antidronă, tot mai cerute pe frontul ucrainean, unde dronele au devenit arme decisive.
„Sunt cele mai moderne. După aceea sistemele antidronă, care costă foarte mult.” a precizat jurnalistul.
Efectele acordului s-au văzut imediat pe piața financiară. După semnare, acțiunile grupului militar Dassault Aviation au crescut cu 5% la bursa din Paris, un semnal al încrederii investitorilor în viitoarele comenzi.
„După încheierea semnării acestui acord, la bursa de la Paris acțiunile concernului militar Dassault au crescut cu 5%.” a explicat Mihai Rusu.
Acesta consideră că Emmanuel Macron nu doar sprijină Ucraina, ci ajută, simultan, industria militară franceză să-și mențină forța economică.
„Iată, președintele Macron, președintele Franței, se ocupă și de industria militară, căreia îi oferă acum noi comenzi. Și în felul acesta industria militară franceză rămâne pe picioare, rămâne stabilă.”
Acest aspect are consecințe pentru întreaga economie franceză, pentru locurile de muncă și pentru un buget național aflat sub presiune.
„Sunt locuri de muncă și sunt contribuții fiscale la statul francez, care este într-o… cel puțin ca deficit bugetar, este enorm.”
În plus, Franța nu este singura țară europeană interesată de Rafale. Potrivit jurnalistului, și Olanda, și Danemarca — între altele — au achiziționat sau sunt în proces de achiziție a acestor avioane.
„Olanda și Danemarca, sunt mai multe state care cumpără aceste avioane Rafale, care de fapt sunt foarte bune.”
Întâlnirea dintre Macron și Zelenski a inclus și o vizită la un centru militar operațional de lângă Paris, unde sunt coordonate operațiunile forțelor franco-britanice. Acolo, președintele ucrainean a avut ocazia să vadă modul în care Parisul și Londra își sincronizează eforturile în sprijinul Kyivului.
„A fost o nouă întâlnire, s-au deplasat la centrul militar operațional, de lângă Paris, de unde se coordonează trupele franco-britanice. Și aici Zelenski a văzut despre ce este vorba, pentru că este o entitate care poate să fie foarte importantă.”
În ceea ce privește sectorul dronelor, Franța pare să urmeze modelul deja implementat de Germania, unde noul guvern federal a mobilizat consilieri specializați pentru a ajuta companiile și start-up-urile din domeniul tehnologiei de apărare să dezvolte drone și sisteme antidronă performante.
„După ce Berlinul, după ce guvernul, noul guvern federal de la Berlin a încheiat un acord și are foarte mulți consilieri care vin aici și dau o sine întreagă de informații firmelor germane, start-up-urilor care sunt acum specializate pe construcții de drone și anti-drone, iată că acest model a fost preluat și de Paris după precedentul între Kyiv și Berlin.” a explicat Mihai Rusu în „Sens Național” cu Sorin Manea.
În ansamblu, direcția este clară: Europa se rearanjează strategic în jurul unui nou pilon industrial-militar, în care Franța, Germania, Marea Britanie și Ucraina joacă roluri tot mai importante.
Acordul militar dintre Franța și Ucraina, anunțat la Paris, include achiziția a 100 de avioane Rafale, parte a unei strategii de modernizare pe 10 ani a forțelor aeriene ucrainene. Finanțarea este menită să provină din activele rusești înghețate în Belgia, evaluate la aproximativ 180 de miliarde de dolari. Franța a intensificat sprijinul militar pentru Ucraina, anunțând livrări de avioane Mirage, rachete Aster 30 pentru sistemele SAMP/T, precum și noi colaborări în domeniul dronelor. Parisul urmărește atât consolidarea industriei sale de apărare, cât și întărirea unei coaliții europene dedicate sprijinirii Kyivului pe termen lung.
Acordul Rafale nu doar transformă industria militară franceză într-un actor și mai influent, ci repoziționează Ucraina ca partener strategic pentru Europa. Folosirea fondurilor rusești înghețate ridică întrebări privind sustenabilitatea pe termen lung a finanțării, în timp ce industria de apărare europeană își consolidează capacitățile în domenii critice precum dronele și sistemele antidronă. Pe termen lung, cooperarea militară dintre Franța, Marea Britanie, Germania și Ucraina conturează un nou model de securitate pe continent, menit să descurajeze agresiunea rusă și să modernizeze apărarea europeană.
Articolul Rafale, bani înghețați și industrie militară: Franța își consolidează puterea apare prima dată în Snews.ro.