Proporția uriașă a americanilor cu origini poloneze și modul inteligent în care Varșovia își implică diaspora au devenit un atu major în relația cu Washington, cu efecte directe asupra politicii de securitate din regiune. În contrast, România ratează constant șansa de a-și transforma comunitatea din SUA într-un vector de influență, deși potențialul există, dar nu este valorificat. Declarațiile au fost făcute de analistul de relații internaționale și fost diplomat Sorin Zaharia, în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea, unde acesta a prezentat date statistice și mecanisme politice folosite de Polonia în raport cu Statele Unite.
Polonia continuă să fie un reper atunci când se discută influența statelor est-europene asupra administrației americane. În emisiunea Sens Național cu Sorin Manea, analistul de relații internaționale Sorin Zaharia a explicat pe larg motivele pentru care Varșovia reușește, constant, să obțină sprijin solid de la Washington, indiferent dacă la Casa Albă se află democrații sau republicanii.
Punctul de plecare îl reprezintă diaspora poloneză din Statele Unite, una dintre cele mai numeroase și mai bine organizate comunități etnice din țară. Zaharia a prezentat date statistice clare, extrase din surse oficiale și diplomatice, care arată proporțiile impresionante ale acestei comunități.
„Conform datelor statistice oficiale, în Statele Unite trăiesc între 8,2 și 8,6 milioane de cetățeni americani care au origini poloneze.”
Analistul a continuat explicând că estimările neoficiale, dar provenite chiar din interiorul administrației americane, indică un număr și mai mare. „Administrația americană spune că în Statele Unite sunt 9,1–9,2 milioane de cetățeni americani care au origini poloneze.”
Pe lângă aceste cifre, estimările misiunilor diplomatice poloneze de pe teritoriul american ridică substanțial totalul. „Estimările ambasadei Poloniei de la Washington și ale oficiilor diplomatice poloneze din Statele Unite apreciază că pe teritoriul american trăiesc 12 milioane de cetățeni americani cu origini poloneze”, a explicat acesta la Sens TV.
Acest bloc demografic semnificativ devine și mai impresionant dacă se adaugă și persoanele de origine evreiască cu rădăcini în Polonia. Zaharia a subliniat:
„Conform Rabinului Șef al Poloniei, pe teritoriul american trăiesc circa 6 milioane de evrei de origine poloneză. Ceea ce ridică numărul total al cetățenilor americani de origine poloneză la 18 milioane.”
Cifrele sunt suficient de mari încât să genereze inevitabil reprezentare politică. Zaharia a menționat că patru senatori americani își declară origini poloneze, printre care se află și un nume extrem de cunoscut pe scena politică internațională:
„Printre care, unul care este foarte cunoscut inclusiv publicului nostru, este vorba de Bernie Sanders.”
Același lucru se reflectă și în Camera Reprezentanților. „În Camera Reprezentanților, de asemenea, sunt cel puțin opt reprezentanți care au origini poloneze.”
Această pârghie demografică, politică și sentimentală a devenit un instrument strategic esențial pentru Varșovia în relația cu Statele Unite.
După analiza detaliată privind Polonia, Zaharia a prezentat situația României – una incomparabil mai slabă. Oficial, doar între 425.000 și 450.000 de americani își declară originea română. Estimările americane urcă cifra la 1,1–1,2 milioane, iar cele ale misiunilor diplomatice românești ating aproximativ două milioane.
„Conform statisticilor oficiale, sunt între 425 și 450 de mii de cetățeni americani care au origine română. Conform estimărilor oficialilor americani, pe teritoriul Statelor Unite ar trăi 1,1–1,2 milioane de cetățeni americani cu origini românești. Estimările misiunilor noastre diplomatice spun că ar fi circa 2 milioane.”
Cu toate acestea, România nu are nici măcar un reprezentant la nivel federal în Congresul SUA. Zaharia a punctat sec:
„În privința senatorilor și a reprezentanților, România este zero. Nu are nici măcar un singur reprezentant.”
Diferența dintre cele două state nu ține doar de numere, ci și de strategia aplicată de-a lungul deceniilor. Polonia a știut să își apropie diaspora și să o implice activ în promovarea intereselor naționale. România, în schimb, nu a reușit acest lucru.
„Faptul că în timp ce Polonia și-a tras cetățenii de partea sa, a încercat să îi facă să lucreze și a reușit să-i facă să lucreze în folosul Poloniei, noi, statul român, n-am știut cum să ne îndepărtăm pe cetățenii americani de origine română, indiferent că vorbim de perioada comunistă sau post-comunistă.”
Această incapacitate istorică de a întreține o relație coerentă cu diaspora a contribuit la slăbirea influenței României la Washington. Consecințele se resimt în planul geopolitic, unde Polonia a devenit principalul partener strategic al SUA în Europa Centrală și de Est.
În a doua parte a discuției, Zaharia a abordat tema războiului din Ucraina, exprimând o perspectivă rezervată asupra posibilității ca acesta să se încheie în viitorul apropiat. Întrebat despre recentele negocieri și discuții indirecte între persoane din cercurile de influență de la Kremlin și Washington, analistul a menționat:
„Sper să fiu un profet mincinos, dar nu cred că acest război se va termina prea curând, pentru că sunt câteva probleme care nu au fost rezolvate și este foarte greu să fie rezolvate.”
Declarațiile sale, făcute în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea, sugerează că instabilitatea geopolitică din regiune ar putea continua pe termen lung, iar statele est-europene trebuie să își regândească strategiile de securitate și influență internațională.
Relația dintre Polonia și Statele Unite s-a consolidat puternic după 1990, Varșovia devenind unul dintre cei mai activi aliați NATO în regiune. Diaspora poloneză este una dintre cele mai numeroase din SUA, iar comunitățile bine organizate au construit de-a lungul timpului o rețea influentă în politică, afaceri și societatea civilă. România, în schimb, a început să dezvolte o strategie pentru diaspora mult mai târziu, iar lipsa reprezentării în Congres limitează capacitatea de a influența deciziile politice americane. În paralel, războiul din Ucraina continuă să fie principalul factor de instabilitate în Europa de Est, iar negocierile internaționale sunt încă într-o fază incertă.
Diferențele de influență dintre Polonia și România în SUA afectează direct poziția celor două state în arhitectura de securitate regională. În timp ce Polonia își consolidează rolul de pilon strategic al NATO în Est, România riscă să rămână la periferia deciziilor majore, în ciuda poziției sale geopolitice importante. Pe plan global, prelungirea războiului din Ucraina poate genera noi valuri de tensiuni politice, economice și militare, cu impact asupra stabilității europene și asupra relațiilor dintre marile puteri.
Articolul Polonia face cărțile în America, România rămâne pe tușă. Diferența care ne lovește direct apare prima dată în Snews.ro.