Oreste Teodorescu a analizat fragmentele din memoriile fostului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, care recunoaște o eroare strategică majoră a Occidentului: subestimarea Rusiei după anexarea Crimeei, în 2014. „A fost o mare greșeală de analiză și de strategie. NATO a crezut că Rusia nu va merge mai departe”, spune Oreste în cadrul emisiunii „News Podcast” cu Sorin și Oreste.
Într-un comentariu amplu, Oreste Teodorescu a explicat cum Stoltenberg descrie, în memoriile sale, atmosfera tensionată de după 2014 și lipsa de reacție a țărilor membre NATO. „După anexarea Crimeei, țările membre NATO, Statele Unite și cancelariile europene nu au înțeles foarte clar că, dacă nu descurajează foarte tare Federația Rusă, Rusia va merge mai departe. A fost o mare eroare de analiză și de strategie”, a spus jurnalistul în cadrul emisiunii „News Podcast” cu Sorin și Oreste.
El a continuat: „Stoltenberg sugerează că, în ciuda tuturor informărilor și analizelor, liderii occidentali au fost convinși că Rusia nu își va pune sub semnul întrebării buna colaborare economică cu Europa. Erau contracte avantajoase cu Berlinul, Amsterdamul, Viena. Se făceau tranzacții win-win. Și atunci s-a spus: de ce ar vrea rușii să strice această amiciție economică de dragul anexării unor teritorii? Ei bine, a fost o eroare fatală.”
Potrivit analizei lui Oreste Teodorescu de la Sens TV, Stoltenberg face o radiografie sinceră a slăbiciunilor NATO din perioada sa. „El recunoaște că alianța nu a avut curajul să fie preventivă, că a fost mai degrabă reactivă. Faptul că NATO nu a răspuns ferm după Crimeea a încurajat Moscova să creadă că poate să meargă mai departe fără consecințe.”
În același timp, Oreste Teodorescu a explicat la„News Podcast” cu Sorin și Oreste unde se află punctele tari ale alianței: „NATO este o putere nucleară comparabilă cu Federația Rusă. Este o alianță compusă din state cu economii mai puternice decât cea rusă, atât în Europa, cât și peste ocean. Din punct de vedere tehnologic și strategic, NATO e compatibilă cu Rusia și chiar are un avantaj clar în domeniul economic și al capacității de mobilizare.”
Totuși, spune jurnalistul, alianța a plătit scump pentru lipsa unei experiențe militare reale: „Federația Rusă a avut în ultimii 30 de ani o experiență de război reală – Cecenia, Siria, Ucraina. NATO, în schimb, a rămas cu traumele Afganistanului, o campanie terminată prost. Aceasta a fost o slăbiciune pe care Stoltenberg o recunoaște: lipsa unui precedent de succes în război convențional.”
Oreste a comentat, tot la Sens TV, și ideea, adesea discutată în culisele NATO, că eșecul din Afganistan a încurajat Moscova. „Stoltenberg însuși spune că acea retragere a fost percepută de Kremlin ca un semnal de slăbiciune. Rușii au înțeles că alianța occidentală nu mai are pofta de confruntare, că e obosită. Și au profitat.”
În viziunea lui Oreste Teodorescu, memoriile lui Stoltenberg nu sunt doar o confesiune personală, ci și un avertisment geopolitic. „El spune, fără să o spună direct, că NATO trebuie să se reinventeze. Că nu mai e suficient să fie o umbrelă simbolică, ci o forță reală, credibilă, cu capacitate de reacție rapidă. Asta e lecția anilor 2014–2022”, a explicat jurnalistul în emisiunea „News Podcast” cu Sorin și Oreste.
Context
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este cea mai longevivă alianță politico-militară din istoria modernă, fondată în 1949. În prezent, are 32 de membri, dintre care cele mai noi sunt Suedia și Finlanda, admise în 2024, pe fondul amenințării ruse.
Anul 2014, invocat de Jens Stoltenberg, a fost un punct de cotitură. În martie, Rusia a anexat peninsula Crimeea, iar NATO a răspuns doar cu sancțiuni economice și exerciții militare sporite pe flancul estic. Nu a existat nicio intervenție militară directă, deși Ucraina era partener strategic al alianței.
Această reținere a fost interpretată la Moscova drept o dovadă că Occidentul nu e dispus să lupte pentru granițele fostului spațiu sovietic.
Din punct de vedere tehnic, NATO are un buget combinat de apărare de peste 1,3 trilioane de dolari, față de aproximativ 110 miliarde ale Federației Ruse. Totuși, raportul de putere militară reală este mai complex: Rusia deține peste 6.000 de focoase nucleare, în timp ce SUA și aliații europeni au aproximativ 5.500.
Deși NATO are superioritate tehnologică, Rusia are avantajul proximității și al logisticii interne pe teatrul est-european, ceea ce face dificilă o reacție rapidă fără escaladare.
După 2022, doctrina alianței s-a schimbat radical: au fost create forțe de reacție rapidă de 300.000 de soldați, iar țările estice, inclusiv România și Polonia, au devenit zone de desfășurare permanentă a trupelor aliate.
S-a introdus și conceptul de Integrated Air and Missile Defense (IAMD), un sistem coordonat de interceptare aeriană care leagă radarele și avioanele din 16 state membre – o premieră tehnologică pentru NATO.
Impact
Analiza lui Oreste Teodorescu la Sens TV reia, prin vocea unui jurnalist, un adevăr recunoscut azi inclusiv în rapoartele oficiale ale alianței: NATO a pierdut momentul 2014.
Acea greșeală de calcul a permis Rusiei să-și consolideze poziția în Marea Neagră, să militarizeze Crimeea și să transforme Marea Azov într-un „lac interior” rusesc.
În doar opt ani, Federația Rusă a trecut de la o strategie defensivă la una ofensivă totală, culminând cu invazia Ucrainei.
Din perspectivă tehnico-strategică, lecția este clară: războaiele moderne nu se mai câștigă doar prin bugete uriașe, ci prin viteză, adaptabilitate și alianțe locale.
După 2022, NATO a început un program accelerat de digitalizare militară – integrarea datelor din sateliți, drone, comunicații și logistică într-o rețea comună de comandă, ceea ce reduce timpul de reacție de la zile la ore.
Aceste reforme, inițiate în ultimii ani ai mandatului lui Stoltenberg, pregătesc alianța pentru o lume post-bipolară, în care conflictul nu se poartă doar pe teren, ci și în spațiu, în mediul cibernetic și informațional.
În plan geopolitic, memoriile lui Jens Stoltenberg sunt și un avertisment moral: o alianță care nu acționează preventiv riscă să fie mereu cu un pas în urmă.
NATO și-a învățat lecția, dar timpul pierdut în 2014 a costat vieți, teritorii și influență.
Iar cum spunea Oreste Teodorescu la Sens TV, „Rusia a fost lăsată să creadă că poate orice. Iar când un imperiu simte asta, urmează dezastrul.”
Articolul Oreste Teodorescu despre Rusia, NATO și lecția amară a tăcerii din 2014: „Occidentul a lăsat Rusia să creadă că poate orice” apare prima dată în Snews.ro.