Oreste Teodorescu a analizat memoriile fostului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, care rememorează cele mai grele momente din mandatul său. Jurnalistul spune în cadrul emisiunii „News Podcast” cu Sorin și Oreste că Stoltenberg a fost „pus în fața celei mai mari înfrângeri din istoria alianței”, retragerea din Afganistan, care a zdruncinat credibilitatea organizației.
Oreste Teodorescu a arătat că fostul lider NATO își scrie memoriile fără menajamente, analizând greșelile strategice ale alianței. „Domnul Jens Stoltenberg a ajuns la vârsta și la experiența în care își scrie memoriile. Domnia sa, astăzi ministru de finanțe al Norvegiei, amintește niște lucruri foarte interesante și foarte fierbinți. El a fost, săracul, pus în fața celei mai mari înfrângeri pe care a avut-o NATO vreodată – retragerea din Afganistan și pierderea regimului democratic acolo, garantat de trupele alianței. În mandatul lui Stoltenberg, talibanii au recucerit țara”, a spus Oreste Teodorescu în emisiunea „News Podcast” cu Sorin și Oreste.
Jurnalistul a subliniat că mandatul lui Stoltenberg a fost marcat de trei vulnerabilități majore. „În acei ani, s-a întâmplat anexarea Crimeei, invadarea Ucrainei în 2022 și poziția foarte radicală a lui Donald Trump, care le-a spus europenilor: ‘ori vă măriți cotizația la apărare, ori vă descurcați singuri’. În fața acestor provocări, Stoltenberg a fost prins între un Trump impredictibil, o Europă nehotărâtă și un Putin agresiv”, a explicat Oreste Teodorescu la Sens TV.
Oreste Teodorescu a comentat și episoadele dramatice din primele zile ale războiului din Ucraina, relatate de Stoltenberg în volum: „El povestește că Zelenski îl suna din buncăr și îi spunea: ‘Domnule, dacă nu mă ajutați cu trupe, măcar închideți spațiul aerian!’. Stoltenberg a recunoscut că a avut discuții cu liderii europeni și americani și că toți au spus: ‘Nu riscăm un conflict NATO–Rusia. Vă dăm arme, vă dăm bani, dar nu ne implicăm direct’. A fost o decizie pragmatică, dar și o mare lovitură pentru Ucraina”, a spus jurnalistul la „News Podcast” cu Sorin și Oreste.
Fostul secretar general al NATO ar fi recunoscut, potrivit analizei lui Oreste, că această decizie a fost moral dureroasă, dar strategic inevitabilă. „Stoltenberg spune că a înțeles atunci cât de fragil este echilibrul lumii: dacă NATO ar fi închis spațiul aerian deasupra Ucrainei, ar fi trebuit să survoleze Belarusul, aliatul Federației Ruse. Doctrina militară rusă ar fi interpretat asta ca un atac direct. Ar fi însemnat război mondial”, a explicat jurnalistul la Sens TV.
Oreste Teodorescu a remarcat că, în ciuda acestor greșeli, Stoltenberg a fost omul care a ținut alianța unită în cea mai tensionată perioadă post–Război Rece. „El a fost liderul care, deși a pierdut Afganistanul, a reușit să mențină solidaritatea între statele membre. A rezistat unei perioade în care Donald Trump amenința cu retragerea SUA din NATO, iar Rusia avansa în estul Europei. Asta spune multe despre abilitatea lui diplomatică.”
Context
Jens Stoltenberg, premier al Norvegiei între 2005–2013, a condus NATO din 2014 până în 2024. Mandatul său a început la doar câteva luni după anexarea Crimeei de către Rusia și a continuat cu declanșarea conflictului din Donbas, atentatele teroriste din Europa, și, în final, retragerea haotică din Afganistan din august 2021.
Retragerea din Afganistan – „Operațiunea Allies Refuge” – a însemnat evacuarea a peste 120.000 de persoane în doar două săptămâni. Scenele haotice de pe aeroportul din Kabul, cu civili agățați de avioane militare americane, au devenit simbolul eșecului occidental. În doar câteva zile, regimul sprijinit de NATO s-a prăbușit, iar talibanii au preluat controlul țării fără o rezistență reală.
Dincolo de pierderile de imagine, NATO a cheltuit peste 2,3 trilioane de dolari în Afganistan în 20 de ani, fără a reuși să construiască un stat funcțional. Pentru analiștii militari, eșecul a fost dublu: pe teren (unde armata afgană s-a destrămat) și la nivel strategic (unde coordonarea transatlantică s-a dovedit slabă).
Mandatul lui Stoltenberg a mai fost marcat de tensiunile cu Turcia privind achiziția rachetelor rusești S-400, de extinderea NATO către Suedia și Finlanda, precum și de criza energetică provocată de invazia Rusiei în Ucraina.
Impact
Memoriile lui Stoltenberg, pe care Oreste Teodorescu le-a comentat la Sens TV, oferă o imagine rară din culisele celei mai complexe alianțe militare din lume. Ele arată cum NATO s-a transformat dintr-o structură de apărare pasivă într-o rețea globală de reacție, dar și cât de vulnerabilă poate fi când deciziile politice depășesc logica militară.
Retragerea din Afganistan a schimbat doctrina NATO. Începând cu 2022, accentul s-a mutat pe descurajarea avansată (forward deterrence): întărirea flancului estic, inclusiv prin baze noi în România, Polonia și statele baltice.
Alianța a introdus și conceptul de „resiliență strategică”, care combină apărarea convențională cu cea cibernetică și informațională, pentru a preveni atacuri hibride – lecție învățată dureros după războiul din Ucraina.
În plan politic, experiența lui Stoltenberg a fost una de echilibru între realpolitik și morală. NATO a demonstrat că poate evita o conflagrație globală, dar și că uneori „prudența” are un preț. Acel preț s-a văzut la Kabul, dar și la Kiev, unde Ucraina a trebuit să lupte singură în primele luni ale invaziei.
În prezent, alianța se află într-un proces de redefinire strategică, cu accent pe tehnologia dronelor, apărarea spațială și interoperabilitatea forțelor. Moștenirea lui Stoltenberg – liderul care a ținut NATO unită în furtună – rămâne una paradoxală: un om care a salvat alianța, dar a pierdut un război.
Articolul Memoriile lui Stoltenberg dezvăluie dilemele din culisele NATO || Oreste: „Stoltenberg a trăit rușinea NATO din Afganistan” apare prima dată în Snews.ro.