Guvernul britanic a respins propunerea Comisiei Europene de a contribui cu peste 6 miliarde de euro la programul SAFE, mecanismul strategic prin care Bruxellesul încearcă să întărească capacitățile de apărare ale continentului. Negocierile continuă, însă decizia Londrei ar putea contura viitorul cooperării post-Brexit în domeniul militar. Generalul în rezervă Dan Grecu analizează consecințele și explică funcționarea acestui fond în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea.
Programul SAFE, în valoare de 150 miliarde de euro, a fost conceput ca un instrument-cheie pentru modernizarea și extinderea capacităților de producție militară ale statelor europene. El permite guvernelor să împrumute sume consistente pentru achiziția sau fabricarea de echipamente, cu condiția ca acestea să provină în principal din Uniunea Europeană, Ucraina sau statele din Spațiul Economic European.
Pentru Marea Britanie, însă, costurile cerute de Bruxelles sunt substanțiale: între 4 și 6,5 miliarde de euro, plus o taxă administrativă suplimentară de 250 milioane de euro. Acest prag ridicat a fost principalul motiv pentru care guvernul de la Londra a decis să refuze oferta în forma actuală.
Generalul în rezervă Dan Grecu a analizat acest context complex în cadrul emisiunii „Sens Național cu Sorin Manea”, explicând atât istoria mecanismelor europene de apărare, cât și mizele reale ale programului SAFE.
Acesta a început printr-o clarificare de fond: „la acest moment există doar un eurocorp, în care părțile sunt Franța, Germania, Spania, Belgea și Luxemburgu, care are unități bine pregătite, nici un fel de problemă, dar nu reprezintă o forță la nivelul Uniunii Europene.”
Generalul a amintit apoi contextul politic al anilor ’90, când ambițiile europene de apărare autonomă au întâmpinat opoziție directă din partea Washingtonului: „Deci asta a căzut încă de prin anii 90, când Margaret Albright, secretar de stat în timpul administrației Biden, le-a spus foarte clar europenilor că e de acord cu orice, dar să nu fie o duplicare, să nu fie o separare, și așa mai departe.”, a explicat acesta la Sens TV.
În analiza sa privind programul SAFE, Dan Grecu a explicat esența mecanismului: „Acum venim la programul SAFE. Programul SAFE este un program foarte bun, în ideea de a întări capacitățile de apărare a unui Europe care timp de decenii, alea de care vorbeam eu până când cele două decenii, aproape trei decenii de după căderea Zidului Berlinului, europenii au neglijat problema apărării.”
Generalul a subliniat însă că SAFE nu este un fond nerambursabil: „Acum acest SAFE de fapt e un program împrumut, ca să nu avem niciun fel de discuție, în care noi suntem al doilea beneficiari valoric, dar să eliminăm chestia asta că ne dă Uniunea Europeană bani. Nu ne dă Uniunea Europeană, ne împrumută Uniunea Europeană.”
El a ținut să clarifice și condițiile acestor împrumuturi: „Deci aici să fim clari. Ne împrumută cu niște condiții super decente.”
În ceea ce privește refuzul Londrei, generalul în rezervă a explicat una dintre cheile aplicării programului: restricția privind proporția de componente non-UE în proiectele finanțate. „Tocmai de aia nu vrea să plătească domnul, prim-ministru britanic nu vrea să plătească această taxă de aproape șapte miliarde de de aproape șapte miliarde de euro pentru că una din condițiile de exemplu a programului SAFE este și aceea că în ceea ce se va realiza din aceste programe care vor fi acceptate nu trebuie să fie mai mult de 30% componență străină, adică ex-UE ca să fim înțeleși.”
Acest plafon limitează participarea companiilor britanice la doar 30% din proiectele finanțate. Din perspectiva Londrei, o astfel de limitare pune sub semnul întrebării rentabilitatea investiției inițiale de peste 6 miliarde de euro.
Generalul Grecu a precizat: „Adică la orice moment și Statele Unite și Marea Britanie și Turcia și la alta poate să acceseze 30% din acest pachet.”
Această regulă explică de ce Marea Britanie reacționează prudent: un angajament financiar masiv ar fi justificat doar dacă industria britanică ar beneficia semnificativ. Cum plafonul de 30% reduce posibilitatea unei implicări largi a companiilor non-UE, Londra preferă să amâne sau să renegocieze termenii.
Decizia finală a Regatului Unit va fi urmată îndeaproape de capitalele europene, deoarece reprezintă un indicator esențial al profunzimii relațiilor de apărare dintre Londra și UE după Brexit. Refuzul actual nu închide negocierile, dar ridică semne de întrebare privind disponibilitatea Marii Britanii de a se integra în noua arhitectură europeană de securitate.
Pentru Uniunea Europeană, programul SAFE reprezintă un test major de coeziune și ambiție strategică. Creșterea tensiunilor globale, incertitudinea legată de viitoarele angajamente SUA față de NATO și urgența modernizării capacităților militare europene cresc presiunea asupra tuturor statelor membre și partenerilor externi.
În acest peisaj, analiza generalului Dan Grecu prezentată în cadrul emisiunii „Sens Național cu Sorin Manea” oferă o perspectivă esențială asupra mecanismelor economice, politice și militare care determină deciziile din culisele Bruxellesului și ale marilor capitale occidentale.
Programul SAFE este conceput pentru a finanța producția europeană de armament prin împrumuturi avantajoase acordate statelor membre. El urmărește reducerea dependenței Europei de importurile militare din SUA și Asia, recâștigarea capacității industriale pierdute după 1990 și consolidarea securității europene în fața amenințărilor generate de războiul din Ucraina. Participarea Marii Britanii este esențială pentru interoperabilitatea europeană post-Brexit, însă condiția de a limita componentele non-UE la 30% a complicat negocierile.
Refuzul temporar al Londrei pune presiune pe Bruxelles și ar putea semnala o distanțare mai mare a Regatului Unit de structurile de apărare europene. În lipsa implicării Marii Britanii, UE riscă să piardă o parte din capacitatea industrială și tehnologică necesară pentru consolidarea securității continentale. Pe de altă parte, o eventuală renegociere reușită ar putea transforma SAFE într-un model de cooperare flexibilă între Uniune și partenerii săi strategici, definind echilibrul de putere în Europa pentru următorul deceniu.
Articolul Marea Britanie refuză aderarea la fondul european de apărare apare prima dată în Snews.ro.