Escaladarea sancțiunilor americane asupra industriei energetice ruse determină o reașezare vizibilă a raporturilor de putere dintre Moscova și Washington. În cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, colonelul (r) Tudor Păcuraru a explicat că presiunea se transferă direct asupra oligarhilor care controlează resursele petroliere ale Rusiei, iar reacția Kremlinului, inclusiv trimiterea de rachete în Venezuela, riscă să reactiveze tensiuni geopolitice vechi de două secole, legate de Doctrina Monroe.
În cadrul unei analize despre efectele sancțiunilor americane asupra industriei energetice ruse, colonel (r) Tudor Păcuraru a explicat la Sens TV că presiunea se resimte acum direct asupra oligarhilor apropiați Kremlinului și asupra raporturilor strategice dintre Moscova și Washington.
„În momentul acesta, oligarhii ruși care controlează industria petrolieră din Rusia se confruntă cu efectele unei imprudențe majore comise de domnul Putin.
Domnul Putin, după discuția telefonică de acum o săptămână cu domnul Trump, a ajuns la concluzia că a fost dus de nas de partea americană și a făcut o mișcare care, în opinia mea, este profund greșită, ceea ce mă bucură.
Domnul Putin a trimis arme antinavă supersonice în Venezuela. A trimis acolo rachete care pun în pericol cele șapte nave ale flotei americane care operează în apele apropiate Venezuelei, instaurând practic o blocadă la adresa Venezuelei. Asta constituie, din punctul de vedere al domnului Trump, o încălcare a doctrinei Monroe, care are 202 ani”, a reliefat acesta într-o ediție a emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea.
Totodată, fostul colonel SRI a explicat că tensiunile dintre Washington și Moscova se reconectează la vechiul principiu strategic cunoscut drept Doctrina Monroe, care a stat la baza politicii externe a Statelor Unite în emisfera vestică.
„În 1823, președintele de atunci al Statelor Unite, Monroe, s-a adresat Congresului într-o scrisoare care a devenit baza politicii regionale a Americii, în care afirma că nu va admite niciun amestec al puterilor europene în emisfera vestică, adică în America de Nord, America Centrală și America de Sud. Și, într-adevăr, aceasta a fost linia politică timp de 202 ani și rămâne valabilă și în prezent.
Rusia a încercat în numeroase ocazii să submineze Doctrina Monroe. A încercat Hrușciov în octombrie 1962 și s-a terminat foarte urât. A încercat Andropov în Nicaragua, cu războiul civil sponsorizat de Uniunea Sovietică, și tot s-a terminat urât: Uniunea Sovietică a explodat.
Donald Trump nu poate tolera o încălcare a acestei doctrine multiseculare fără ca acest lucru să se repercuteze sever asupra rezultatelor alegerilor parțiale care urmează anul viitor. Drept urmare, domnul Trump a luat, în sfârșit, măsuri ferme împotriva Rusiei.
Sancționarea Rosneft și Lukoil, care reprezintă împreună 60% din producția petrolieră a Rusiei și care, în acest moment, au înregistrat o cădere bruscă la bursă, de peste 6 miliarde de dolari.
Domnul Putin, în loc să se liniștească și să încerce să repare situația, l-a trimis acolo pe Kirill Dimitriev, considerat la Kremlin principalul „vrăjitor” în relația cu Statele Unite, având studii făcute acolo, pentru a încerca din nou să îl convingă pe domnul Trump, care însă nu mai dorește să discute cu el. Când a sosit acolo, domnul Kirill nu a fost primit de nicio oficialitate americană a actualei administrații”, a declarat acesta.
În aceeași discuție, Tudor Păcuraru a menționat faptul că emisarul trimis de Kremlin nu a fost primit la Washington din cauza rolului său în campaniile de dezinformare îndreptate împotriva administrației Trump.
„N-a fost primit, fiindcă dânsul a fost și este în spatele campaniei de fake news, de decredibilizare a administrației Trump. Domnul Kirill Dmitriev este cel care regizează aparițiile acestea, aparițiile de pe rețelele de socializare despre cum îl duce Putin pe Trump de nas, cum îi păcălesc ei pe americani, cum americanii ascultă temători de ceea ce spune Kremlinul. Evident că, având un asemenea emisar, administrația Statelor Unite a refuzat să discute.
La care domnul Putin s-a supărat și a ratificat zilele trecute, chiar luni, tratatul economic și militar cu Venezuela, care promite Venezuelei sprijin militar în continuare, drept care a și trimis acolo un avion cargo cu 900 de rachete. La acest lucru, Statele Unite au replicat trimițând în zonă cel mai mare dintre portavioanele flotei. În acest moment, chestiunea Venezuelei este pe masă.
Domnul Maduro, foarte încurajat de sprijinul Rusiei, escaladează și, în acest moment, întreabă de ce Statele Unite își trimit în Trinidad Tobago, la 10 km de apele teritoriale ale Venezuelei, alte elemente din flotă și ce caută ExxonMobil acolo ca să exploateze în Trinidad Tobago rezervele petroliere. Nu cumva vor face un sondaj înclinat ca să fure Venezuelei petrolul? Deci, domnul Putin face, după părerea mea, imprudență după imprudență, iar aliații săi regionali acutizează această criză. Ca atare, după opinia mea, domnul Trump nu are încotro, va escalada și dânsul aceste măsuri represive la adresa Rusiei și a intereselor rusești. Cum rămâne cu domnul Witkov? Am văzut că domnul Witkov este un apropiat al domnului Kirill și al domnului Putin și al domnului Kushner”, a explicat fostul colonel SRI.
Lukoil a anunțat că intenționează să își vândă activele din străinătate după ce Statele Unite au introdus noi sancțiuni împotriva industriei energetice ruse, vizând atât Lukoil, cât și Rosneft. Măsura a venit în urma escaladării tensiunilor dintre Washington și Moscova în contextul războiului din Ucraina și a fost asociată cu anularea unei întâlniri planificate între președinții Trump și Putin. Kremlinul a calificat sancțiunile drept severe, însă a transmis că nu vor destabiliza economia rusă.
Articolul Lukoil își vinde activele: efectele sancțiunilor americane zguduie petrolul rusesc apare prima dată în Snews.ro.