Disputa privind folosirea fondurilor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei reaprinde tensiunile internaționale, iar strategia Washingtonului arată că aceste sume sunt rezervate pentru o reconstrucție a Ucrainei controlată aproape integral de Statele Unite. În paralel, riscul unui precedent juridic global ridică preocupări majore, deoarece confiscarea activelor unui stat ar putea deveni o practică periculoasă. Toate aceste avertismente au fost explicate de analistul de relații internaționale Sorin Zaharia în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, de pe Sens TV, unde au fost analizate și implicațiile politice ale folosirii acestor fonduri. Rezultatul este o dezbatere care pune în lumină mize economice și geopolitice cu impact pe termen lung.
Controversa legată de fondurile înghețate ale Băncii Centrale a Federației Ruse revine în prim-planul dezbaterii internaționale, iar explicațiile oferite de analistul de relații internaționale Sorin Zaharia în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea conturează un tablou geopolitic complex, marcat de interese financiare majore și riscuri juridice cu efect global.
Zaharia a început prin a clarifica poziția administrației de la Casa Albă, care refuză folosirea acestor fonduri pentru achiziții de armament pentru Ucraina. „Din perspectiva administrației de la Casa Albă, a nu folosi acele fonduri înghețate în acest moment pentru achiziționarea de armament nu este considerată o trădare. Ei vor ca aceste fonduri să fie folosite ulterior la reconstrucția Ucrainei.”
Motivul invocat de Washington ține de strategia americană de gestionare a procesului postbelic. Zaharia explică în continuare care ar fi logica din spatele acestui plan:
„Dacă ne uităm la planul american, această reconstrucție a Ucrainei ar urma să se facă sub directa coordonare a Statelor Unite. Deci Statele Unite nu va mai împărți acești bani din fondurile înghețate cu statele NATO din Europa, nici măcar cu Ucraina, ci va fi singura cea care va beneficia de acest lucru. Deci este o gândire, exact cum ne-a obișnuit până acum Donald Trump, mercantilă.”
În retorica oficială, administrația americană justifică păstrarea fondurilor și printr-o presupusă utilitate viitoare în eventualele negocieri cu Rusia. Zaharia consideră însă acest argument lipsit de fundament:
„Statele Unite spun, de asemenea, că va fi folosită pentru a putea avea un instrument de negociere viitor. Nu are nicio legătură cu negocierea de viitor.”
Problema devine mult mai gravă atunci când este analizat statutul legal al acestor active. Zaharia subliniază că fondurile băncilor centrale au un regim special, echivalent cu protecția diplomatică.
„Aceste fonduri ale Băncii Centrale ale Federației Ruse au un statut special, care seamănă, dacă vreți, cu acea imunitate diplomatică a celor care lucrează în diplomație.”
În acest context, folosirea lor în orice scop – militar sau de reconstrucție – ar crea un precedent extrem de periculos la nivel global. Zaharia avertizează:
„A folosi aceste fonduri, fie acum pentru a cumpăra armament pentru Ucraina, fie mai târziu, ca mijloc de presiune sau pentru reconstrucția Ucrainei, înseamnă o schimbare de paradigmă, un precedent periculos, care ar putea merge până la faptul că fondurile băncilor centrale din niciun stat, indiferent că este vorba de China, Rusia, Statele Unite, Marea Britanie sau mai știe oricine, pot fi confiscate când se dorește, în cazul în care există un litigiu, de orice natură, între două state.”
Acest risc sistemic reprezintă una dintre primele consecințe de amploare în ordinea financiară globală. Zaharia sintetizează:
„Este un precedent absolut periculos.”
În punctul următor al analizei sale, acesta introduce perspectiva Cancelarului Merz – personaj asupra căruia Zaharia a revenit frecvent în discuții – care vede o altă oportunitate în utilizarea fondurilor. Merz susține folosirea imediată a acestora pentru sprijinirea militară a Ucrainei, punând problema într-o logică pragmatică: dacă tot există riscul de a încălca un principiu, măcar acest lucru să se întâmple într-un moment în care consecințele sunt utile Ucrainei.
Zaharia explică:
„Folosește aceste fonduri acum, când Ucraina are nevoie, când Ucraina este în pericol, văzând mai târziu dacă identifici și alte fonduri, sau din ce fonduri va fi reconstruită Ucraina. Reconstrucția unui stat durează 20–30 de ani.”
În acest sens, Cancelarul Merz – spune Zaharia – formulează o idee simplă:
„Să-i dăm acum Ucrainei ceea ce are nevoie. Mai târziu, nu știm care Ucrainei vom da banii.”
Analistul amplifică și el acest avertisment, punând problema în contextul declarațiilor expansioniste ale lui Vladimir Putin, pe care le-a dezbătut și în alte ediții ale emisiunii Sens Național. Dacă teoriile lui Putin privind reconfigurarea teritoriului ucrainean s-ar adeveri, atunci realitatea geopolitică de mâine ar putea fi dramatic diferită de cea de azi:
„Vom da banii pentru reconstrucția unei Ucraine sub steag rusesc? Vom da banii unei Ucraine din care nu a mai rămas nici măcar jumătate?”
În aceeași linie, Zaharia reia una dintre cele mai controversate narațiuni propagate de Kremlin:
„Pentru că, dacă ne uităm la teoriile avansate de Vladimir Putin, care îmbină realitatea istorică cu falsul grosolan, practic, Ucraina nu ar mai rămâne decât ceva în jurul Kievului și o parte din Poltava.”
Concluzia analistului este una categorică și vine ca o avertizare pentru liderii occidentali:
„Dacă tot încalci niște principii, dacă tot faci niște lucruri care vor duce la crearea unor precedente periculoase, măcar fă-o acum pentru ceea ce are nevoie Ucraina.”
Toate aceste explicații au fost oferite în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea, unde Sorin Zaharia a analizat în detaliu mizele financiare, juridice și geopolitice din spatele unei decizii care ar putea remodela ordinea internațională.
Fondurile înghețate ale Băncii Centrale Ruse reprezintă peste 300 de miliarde de dolari, un volum financiar fără precedent în disputele internaționale. Decizia asupra modului în care pot fi folosite afectează arhitectura juridică globală și regulile ce guvernează activele statelor suverane. Orice breșă în acest sistem ar putea declanșa reacții din partea altor puteri mondiale, precum China sau state din Golf, care ar putea considera că activele lor devin vulnerabile în fața sancțiunilor politice. Discuțiile despre reconstrucția Ucrainei se conturează într-un context incert, deoarece rezultatul conflictului este încă departe de a fi clarificat.
Modul în care vor fi folosite fondurile rusești înghețate poate remodela relațiile internaționale și încrederea dintre marile puteri. Dacă precedentul confiscării activelor băncilor centrale devine acceptabil, stabilitatea financiară globală ar putea fi compromisă pe termen lung. Pentru Ucraina, decizia este vitală: ajutorul imediat ar putea influența capacitatea de rezistență în război, iar lipsa lui ar putea lăsa statul într-o poziție vulnerabilă atât militar, cât și teritorial. Pentru Europa, consecințele se traduc în riscuri de securitate crescute, tensiuni economice și presiuni politice asupra instituțiilor internaționale.
Articolul Jocul periculos al fondurilor rusești: SUA pregătesc un plan secret pentru Ucraina apare prima dată în Snews.ro.