Contracția neașteptată a economiei japoneze, cauzată de noile tarife vamale ale administrației Trump, deschide o discuție amplă despre vulnerabilitatea economiilor avansate, explică analistul politic Vlad Bujdei-Tebeica în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea. Japonia a înregistrat o scădere de 1,8% a PIB-ului, în timp ce presiunile comerciale americane se resimt tot mai puternic în industria auto și în lanțurile globale de aprovizionare.
Economia Japoniei a intrat pe minus după un an și jumătate de creștere continuă, marcând o contracție de 1,8% în trimestrul al treilea din 2025. În spatele declinului se află o singură decizie politică: introducerea de către Statele Unite a unor tarife vamale dure pe produsele japoneze, în cadrul noii politici comerciale promovate de administrația Trump.
Guvernul de la Tokyo a confirmat că impactul imediat s-a văzut în special în sectorul auto. Exporturile de vehicule au fost lovite de o taxă de 27,5%, iar majoritatea celorlalte produse nipone de un tarif de 25%. A urmat apoi un acord comercial final, intrat în vigoare în septembrie, care fixează o taxă vamală generală de 15% pentru aproape toate produsele japoneze vândute în SUA.
În cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, analistul politic Vlad Bujdei-Tebeica a comentat, într-o notă ironică, teoria unor economiști privind modul în care Elveția ar fi reușit să evite tarifele americane:
„Eu cred că Japonia ar avea de învățat de la elvețieni. Ați văzut că Statele Unite s-au răzgândit cu privire la cuantumul taxelor vamale pe care Statele Unite urmează să le impună Elveției, după ce Elveția, sau, mă rog, un grup de banchieri, când l-au vizitat pe Donald Trump, i-au pus pe masă un lingou foarte mare de aur inscripționat frumos, ediție specială pentru Donald Trump, dar și un ceas extrem de scump. Eu cred că asta ar fi trebuit să fie strategia japonezilor… să prevină acele taxe vamale.”
Totuși, analistul subliniază că Japonia nu ar fi putut evita acest val tarifar, indiferent de strategie sau diplomație.
„Sincer, nu cred că indiferent ce ar fi făcut japonezii, nu cred că ar fi putut să prevină acele taxe vamale, tocmai pentru că logica din spatele lor vine cumva să sprijine dorința președinției americane de a sprijini industria autohtonă automobilă, făcând toate costurile competiției din afară mult mai mari.”
Tarifele americane nu afectează doar produsele finale, ci și componentele esențiale ale mașinilor moderne, explică Bujdei-Tebeica. Industria auto globală depinde de microcipuri, senzori și sisteme inteligente, multe dintre ele produse în Asia — iar taxarea lor perturbă întregul lanț de producție.
„Problema este că toate aceste taxe și tarife nu se adresează doar bunurilor finale… Se referă la tot felul de alte componente care sunt esențiale pentru o mașină. Sunt construcții hiper-inteligente, compuse din zeci, dacă nu sute de microchipuri, sisteme tehnologice, senzori, GPS-uri și așa mai departe, chestii care sunt produse mult mai ieftin în țări din Asia îndepărtată.”
Impactul politicii comerciale americane depășește însă Japonia. Semnalul transmis de administrația Trump este unul sever și pentru cei mai apropiați parteneri ai Washingtonului.
„Semnalul acesta… arată cumva nouă tuturor faptul că nimeni nu se află în siguranță cu privire la politica imprevizibilă de introdus și apoi tăiat și apoi reintrodus… imprevizibilitatea pe care administrația de la Washington o aruncă în economia globală capitalistă nu face altceva decât să creeze instabilitate.”
Cu toate acestea, contracția de 1,8% nu este considerată dramatică, având în vedere parcursul Japoniei din ultimele trimestre.
„În momentul de față nu cred că sunt chiar atât de mari consecințele, cel puțin nu pentru economia Japoniei, care… contracție de 1,8% nu înseamnă foarte mare lucru, având în vedere că în toate celelalte trimestre economia Japoniei a continuat să crească.”
Analistul subliniază că efectele tarifelor se văd cu întârziere, din cauza modului în care se derulează comenzile internaționale.
„Abia acum vedem rezultatele a ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 5–6 luni.”
Problema reală, în opinia lui Bujdei-Tebeica, este altă vulnerabilitate — una structurală, care ține de piața muncii.
„Problema Japoniei este că e în continuare o economie în creștere, doar că e o economie a cărei forță de muncă nu prea vede roadele acestei economii.”
De la prăbușirea bursei japoneze de la începutul anilor ’90, salariile au stagnat sau chiar au scăzut, în timp ce bursa și marile companii au revenit puternic.
„După căderea în cap a pieței japoneze… vedem abia astăzi că acest indicator a revenit, doar că nivelul salarial din Japonia este în continuare la jumătate față de cât era la începutul anilor ’90.”
Această deconectare între performanța economică și nivelul de trai creează un paradox: Japonia rămâne o economie inovatoare, competitivă și influentă pe plan global, dar cetățenii ei nu simt direct beneficiile.
„Economia Japoniei și-a revenit… a continuat să fie un actor extrem de relevant, doar că politicile adoptate în ultimii ani nu au făcut decât să creeze o situație de vulnerabilitate economică, vulnerabilizând și forța de muncă.”
Japonia a raportat o contracție economică de 1,8% în trimestrul al treilea din 2025, primul declin din ultimele șase trimestre. Scăderea a fost provocată în principal de tarifele vamale americane impuse de administrația Trump: 27,5% pentru vehicule, 25% pentru majoritatea produselor nipone, ulterior fixate la un nivel general de 15%. În ciuda presiunilor externe, consumul privat și cheltuielile de capital au continuat să crească, iar guvernul pregătește un pachet de stimulente de aproximativ 110 miliarde de dolari pentru 2026. Economiștii se așteaptă ca economia să revină pe creștere anul viitor.
Noile tarife americane schimbă radical relația economică dintre Tokyo și Washington și introduc un grad ridicat de incertitudine în comerțul global. Pe termen scurt, Japonia resimte scăderi în exporturi, dar își menține reziliența internă prin consum și investiții. Pe termen lung însă, instabilitatea politicilor comerciale americane ar putea afecta întreaga industrie auto globală, lanțurile de aprovizionare cu microcipuri și competitivitatea producătorilor asiatici. Japonia rămâne o economie inovatoare, dar vulnerabilitățile sociale și salariale persistă, amplificând tensiunile interne într-o perioadă marcată de turbulențe comerciale internaționale.
Articolul Japonia intră pe minus după tarifele lui Trump. Economia simte primele șocuri apare prima dată în Snews.ro.